Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, la B1 TV, că Guvernul va analiza posibilitatea publicării datelor privind ajutoarele militare acordate Ucrainei, după ce Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a acționat în judecată Executivul pentru refuzul de a furniza informații de interes public.
„Da, eu cred că trebuie să adunăm toate aceste date și cu cât le comunicăm mai repede, cu atâta lucrurile sunt mai bine și voi căuta dacă în perioada următoare adunând tot ce înseamnă susțineri pe care România le-a acordat să putem comunica aceste date”, a spus Bolojan, răspunzând unei întrebări privind procesul deschis de organizația pentru drepturile omului.
Declarația vine la doar câteva zile după ce APADOR-CH a anunțat că a chemat în judecată Guvernul, prin Secretariatul General, pentru refuzul de a comunica informații cerute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Solicitarea organizației viza detalii minime despre hotărârile de guvern prin care au fost aprobate ajutoarele militare pentru Ucraina — numărul, data și regimul de clasificare al acestora. Guvernul ar fi refuzat inclusiv furnizarea acestor date, considerându-le exceptate de la publicitate.
APADOR-CH a precizat în comunicatul transmis luni, 6 octombrie, că nu a cerut conținutul hotărârilor și nici informații operative de natură militară, ci doar identificarea actelor normative și a bazei legale pentru clasificarea lor. Organizația consideră că ascunderea numărului sau datei unei hotărâri de guvern reprezintă o practică abuzivă și contrară principiului transparenței instituționale.
APADOR-CH acuză o practică recurentă a Guvernului
Asociația afirmă că situația actuală nu este una izolată, ci face parte dintr-un tipar de refuzuri repetate ale Guvernului de a furniza informații minimale despre acte normative. Potrivit comunicatului, cazuri similare au avut loc în anii anteriori, inclusiv când APADOR-CH a solicitat detalii privind hotărârile prin care au fost secretizate cheltuielile de deplasare ale fostului președinte al României. În acele situații, autoritățile au invocat în mod nejustificat excepții de la transparență, fără a prezenta argumente legale solide.
Organizația amintește, de asemenea, un episod din 2002, când a obținut în instanță desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acea vreme, Secretariatul General al Guvernului era condus de actualul premier Ilie Bolojan. Curtea a constatat atunci că refuzul SGG de a oferi informațiile solicitate era nelegal, dispunând chiar amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea datelor.
„Este regretabil că, după mai bine de 20 de ani, ne aflăm în aceeași situație”, afirmă APADOR-CH în comunicatul din 6 octombrie. Asociația consideră că Guvernul României continuă să încalce legea și dreptul cetățenilor de a accesa informații de interes public, în pofida precedentelor judiciare clare.
Transparență limitată sub pretextul securității naționale
În opinia organizației, secretizarea excesivă a unor informații care ar trebui să fie publice nu are legătură reală cu protejarea securității naționale. APADOR-CH susține că etichetarea ca „secrete de stat” a unor date elementare, precum existența și numerotarea unor hotărâri de guvern, afectează grav dreptul publicului de a înțelege cum sunt gestionate resursele statului.
„Această practică a secretomaniei nu protejează securitatea națională. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici”, se arată în document.
Comentează