Ilie Bolojan a arătat, la doar câteva luni după ce a devenit prim-ministru, ce înseamnă pentru el competența și regulile jocului: le rescrie după bunul plac, atunci când omul pe care vrea să îl instaleze într-o funcție nu se încadrează în criteriile legale.
Modificarea ordonanței care stabilea condițiile pentru numirea șefului Corpului de Control al premierului este exemplară pentru stilul său de guvernare: în loc să caute candidatul care respectă legea, Bolojan a schimbat legea pentru a se potrivi candidatului. Toate cerințele legate de experiență în control, audit sau management public au fost șterse dintr-un condei, lăsând în vigoare doar criteriile generale pentru un secretar de stat. Astfel, o funcție cheie, gândită să fie un filtru de integritate și competență, a fost redusă la un simplu post de încredere politică.
Omul potrivit, legea nepotrivită
Numirea lui Crinel Nicu Grosu, cu experiență în Direcția Generală Anticorupție, în ANAF și în Poliția de Frontieră, nu putea fi făcută în baza regulilor anterioare. Grosu nu îndeplinea cerințele de vechime managerială și nici pe cele de coordonare în structuri de control. Soluția? Eliminarea criteriilor. Așa s-a scris, în doar câteva zile, un capitol rușinos de guvernare, în care nu persoana se ridică la standardele funcției, ci funcția este coborâtă la nivelul persoanei. Bolojan a justificat mutarea printr-o retorică a „flexibilității”, spunând că regulile erau prea restrictive. În realitate, flexibilitatea aceasta nu este altceva decât o portiță deschisă pentru politizare.
Magistrații dau examene, Bolojan își face singur regulile
Ironia amară a situației este că, în timp ce se războiește cu magistrații și critică pensiile speciale, Bolojan uită sau ignoră faptul că sistemul judiciar este unul dintre cele mai dure când vine vorba de acces și promovare. Pentru a intra în magistratură, pentru a deveni judecător sau procuror, este nevoie de examene grele, de ani de studiu și de o competiție reală, unde nimeni nu poate sări etape și nimeni nu modifică legea pentru a face loc unui prieten sau aliat. Spre deosebire de acest regim de exigență, premierul Bolojan preferă scurtătura legislativă: dacă omul de încredere nu trece prin poarta strâmtă a competenței legale, atunci se lărgește poarta.
O instituție neutralizată politic
Corpul de Control al Prim-ministrului are, în teorie, rolul de a verifica legalitatea și corectitudinea acțiunilor din administrație, inclusiv în zona guvernamentală. Este un instrument de verificare care ar trebui să fie independent și credibil, nu o simplă extensie a voinței premierului. Prin schimbarea criteriilor, funcția a fost devalorizată, iar corpul de control transformat într-o anexă de loialitate. Criticii au vorbit deja despre o „golănie fără margini”, iar termenul nu pare deloc exagerat: o modificare legislativă a fost croită cu dedicație, pentru a instala un om agreat.
Calea scurtă spre dispreț față de lege
Această modificare nu este doar un episod izolat, ci un precedent periculos. Dacă o regulă poate fi eliminată prin simplul fapt că încurcă premierul, atunci orice criteriu de integritate, orice filtru de profesionalism devine relativ. Astfel de manevre seamănă mai mult cu reflexele unei puteri arbitrare decât cu exercițiul unei guvernări democratice. Bolojan transmite, implicit, un mesaj devastator: legea nu este un cadru care se respectă, ci un obstacol care se ocolește.
Concluzie: competența de partid, legea de fațadă
În logica lui Ilie Bolojan, competența se traduce prin loialitate, iar profesionalismul prin apartenența la cercul de încredere. În loc ca legea să selecteze oamenii potriviți pentru funcții de control, legea este rescrisă ca să li se potrivească lor. Așa arată începutul de mandat al unui premier care promitea reformă și rigoare, dar care demonstrează că regulile sunt valabile doar pentru ceilalți, nu pentru el și oamenii săi. În timp ce magistrații continuă să treacă prin examene dure și reguli stricte, șeful Guvernului dovedește că adevărata regulă în România lui 2025 este improvizația legislativă cu dedicație.
Comentează