Bihorul este prezentat de premierul Ilie Bolojan drept modelul suprem de eficiență administrativă, dând județul drept exemplu pentru întreaga țară. În realitate, primarii au aplicat o schemă ingenioasă: în loc să facă restructurări reale, și-au mutat angajații pe statele de plată ale unei asociații, mascând cheltuielile sub forma „bunurilor și serviciilor”.
Premierul Ilie Bolojan a transformat Bihorul, județul său natal, în exemplul favorit atunci când vorbește despre eficiența administrației publice locale. De fiecare dată, aduce cifrele care arată că primăriile bihorene ar fi printre cele mai disciplinate la capitolul cheltuieli și că acolo reforma administrației a fost făcută „ca la carte”. Realitatea scoasă la iveală de BIHOREANUL arată însă altceva: în timp ce premierul predică austeritatea, o bună parte dintre primarii din județ au găsit o portiță prin care să mimeze restructurările, dar să-și păstreze oamenii pe statele de plată.
Vezi și: VIDEO Primarul Ilie Bolojan ar fi de acord cu măsurile premierului Ilie Bolojan? Răspunsul
Cum a ajuns Bihorul „exemplu de manual”
Potrivit simulărilor Guvernului, la o reducere de 40% a organigramelor primăriilor, Bihorul ar fi trebuit să piardă doar 53 de posturi – adică doar 2% din cele peste 3.100 existente. Chiar și în scenariul mai dur, cu tăieri de 45%, dispăreau doar 72 de posturi. Prin comparație, în alte județe precum Galați sau Argeș ar fi trebuit să fie restructurate 16–17% din posturi.
Cifrele arată spectaculos și par să confirme „miracolul” bihorean. Numai că performanța nu vine neapărat din organizarea perfectă a primăriilor, ci dintr-un artificiu ingenios: transferul angajaților pe statele de plată ale Asociației Comunelor din România (ACoR) – filiala Bihor.
„Subțierea” primăriilor, „umflarea” ACoR
În timp ce organigramele primăriilor se subțiau formal, ACoR Bihor se umfla an de an. Dacă în 2019 avea 45 de angajați, în 2025 a ajuns la peste 90 și venituri de peste 7 milioane lei, de trei ori mai mult ca acum cinci ani. Cum? Primăriile au început să plătească lunar „servicii administrative” către Asociație, servicii prin care, în realitate, oamenii lor rămâneau la muncă în birourile comunale, dar cu salariile deghizate în facturi.
De exemplu, comuna Hidișelu de Sus virează 63.500 lei pe lună pentru 9 oameni „ascunși” la ACoR. Mădăras plătește 52.500 lei pentru 4-5 funcționari, Avram Iancu 36.000 lei, iar Tulca „doar” 5.700 lei. În paralel, alte comune plătesc între 1.500 și 4.000 lei pentru servicii de audit sau urbanism, deși aceleași servicii ar putea fi obținute gratuit sau mai ieftin de la instituțiile județene.
Schema prin care s-au păstrat angajații
Edilii nu ascund fenomenul, dimpotrivă, îl justifică. Primarul din Avram Iancu, Dorin Toma, recunoaște că trei referenți ai Primăriei sunt angajați prin ACoR: „Fără ei, Primăria s-ar bloca. Știți și dumneavoastră că nu se pot face angajări. Prin ACoR se rezolvă într-o săptămână”.
La rândul său, primarul din Dobrești, Florin Copos, explică: „Avem administrator de piață, muncitori la deszăpezire, oameni pentru șanțuri. Posturile sunt blocate, dar prin ACoR putem să-i plătim”.
Astfel, reforma care ar fi trebuit să reducă birocrația a devenit doar o schimbare de rubrică în contabilitate: din „cheltuieli de personal” în „bunuri și servicii”.
Lipsa de control
Problema devine și mai gravă prin faptul că ACoR, deși declarată de utilitate publică, este o organizație privată. Ea nu intră sub controlul Curții de Conturi, ceea ce înseamnă că milioane de lei cheltuiți anual scapă de orice verificare.
În plus, ACoR Bihor a angajat inclusiv persoane cu trecut penal. Printre ele, fostul primar al Beiușului, Adrian Domocoș, condamnat pentru corupție, și două foste subalterne ale acestuia, puse acum chiar pe posturi de auditor. Practic, oameni condamnați pentru abuzuri financiare ajung să verifice legalitatea banilor publici.
Reforma, o iluzie
Pe hârtie, Bihorul e campion la restructurări. În realitate, dacă la cele 53 de posturi „tăiate” adăugăm și cei 92 de angajați ai ACoR, rezultatul arată cu totul altfel: aproape 150 de oameni în plus față de cifrele oficiale.
Pe românește, reforma predicată de Ilie Bolojan a fost fentată chiar de primarii săi, care au găsit o modalitate să-și păstreze oamenii și să-i plătească tot din bani publici. Diferența e că acum apar pe alte state de plată și scapă de rigorile legii.
Iar dacă schema funcționează în Bihor, e greu de crezut că nu se repetă și în alte județe, în condițiile în care ACoR are peste 2.200 de comune membre la nivel național. Ceea ce nu mai e „reformă de manual”, ci manualul despre cum să fentezi reforma.
Comentează