Premium
Procurorii DIICOT arată în dosarul "Executorii", transmis Curţii de Apel Bucureşti cu propunerea arestării preventive a unui executor judecătoresc, a doi oameni de afaceri şi a doi avocaţi din Barourile Bucureşti şi Galaţi, mecanismul prin care licitaţiile pentru imobile erau deturnate de către grupare.
Concret, despre avocatul de la Baroul Bucureşti, procurorii arată că era avocatul de casă al omului de afaceri olandez, David Johan Bies în vreme ce avocatul gălăţean era omul de casă al afaceristului brăilean, Gheorghe Radu zis Gelu Ţăranu.
Astfel se arată în dosar, avocaţii dar şi ceilalţi complici ai afaceriştilor se prezentau la licitaţii cu menţiunea că sunt licitatori independenţi. Astfel, aceştia nu făceau în realitate decât să se dubleze în contraoferte, pe care le menţineau la praguri minime până când majoritatea se retrăgeau lăsând loc unui dintre licitatori să câştige licitaţia cu o sumă derizorie.
Turnaţi de instanţa din Cornetu
"În fapt, dosarul penal s-a înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală sub nr. X, ca urmare a procesului – verbal de sesizare, întocmit în temeiul art. 291 alin. 2 din C.p.p. de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Cornetu, prin care s-a învederat faptul că la data de 14.01.2019, ***** a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimații adjudecatari: RCM și BMC și proprietarii garanți ipotecari : AMC și ACM și CG, prin care a solicitat anularea procesului – verbal de licitație din data de 19.12.2018, ora 11.45, întocmit de BEJ XXX în dosarul de executare silită nr. X, și anularea actelor de executare subsecvente procesului – de licitație menționat, întoarcerea executării silite, cu repunerea părților în situația anterioară", se arată în actele cazului.
"În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că la data de 01.11.2011 a solicitat declanșarea executării silite împotriva garanților ipotecari : AMC și ACM pentru lotul 1, și CG pentru loturile 2, 3 și 4.
Executarea silită a privit bunul ce a fost pus în garanție în favoarea băncii, conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. X, încheiat cu AMC și ACM, respectiv contractului de ipotecă autentificat sub nr. X, încheiat cu CG pentru creditul acordat debitorului SC A. B. P.G. SRL.
Deturnarea unei licitaţii pentru bun de 3 milioane de euro
"Executarea a fost inițiată pentru recuperarea creanței în sumă de 3.167.309, 37 euro și 603, 41 lei – debit la creditul aflat în sold, calculându-se dobânzi conform titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. X și acte adiționale încheiate între creditorul *****.", se mai arată în dosarul DIICOT.
La data de 19.12.2018 în cadrul licitației ce a avut loc la sediul executorului judecătoresc prețul de plecare a fost stabilit la suma de 44.175, 00 euro – lot I, 18.600, 00 euro – lot II, 7.425 euro – lot III, 22.275 euro – lot IV, reprezentând 75 % din prețul la care au fost evaluate imobilele în cadrul procedurii execuționale", se mai arată în dosar.
În această ședință de licitație pentru toate loturile s-au prezentat și au achitat garanția de participare omul de afaceri olandez David Johan Bies, avocatul acestuia din Baroul Bucureşti BMC, trimisa omului de afaceri Gheorghe Radu, RCM şi avocatul bărileanului, HAC.
Mecanismul de trucare
"După trei strigări succesive, deoarece nici un participant nu a oferit un preț egal sau mai mare decât cel de pornire al licitației, s-a procedat la strigarea prețului de la cea mai mare ofertă depusă, în sumă de 4.420 euro, ofertă supralicitată până la suma de 5.500 euro – lot I; 1.865 euro, ofertă supralicitată până la suma de 2.200 euro – lot II; 742, 5 euro, ofertă supralicitată până la suma de 1000 euro – lot III şi 2.227, 5 euro, ofertă supralicitată până la suma de 2.600 euro – lot IV.
Loturile I și II au fost adjudecate de BMC, iar loturile 3 și 4, de RCM.
Totodată, s-a mai arătat faptul că la datele de 18 și 19 decembrie 2018 la sediul executorului judecătoresc XX s-au desfășurat cel puțin 52 de licitații publice la care au participat, cu câteva excepții, doar numiții : RCM, BJD și BMC, persoane care sunt interpuse de către adjudecatari, aflându-se în conivență frauduloasă, în scopul achiziționării imobilelor la prețuri derizorii.
A mai arătat faptul că la aceste licitații cei trei licitatori au renunțat pe rând și în mod organizat la supralicitare, astfel încât la fiecare licitație să se consemneze prezența mai multor licitatori, deși, în fapt, numai unul dintre aceștia a făcut oferta de supralicitare față de cel mai mare preț oferit.
Totodată, având în vedere timpul foarte scurt dintre licitații, de numai 15 minute, este aproape imposibil să fi avut loc prezentările și strigările prevăzute de Codul de procedură civilă, sens în care nu au fost respectate dispozițiile prev. de art. 509 al acestui act normativ", potrivit dosarului de la instanţă.
Licitaţii cu uşile închise
Totodată "se mai arată în actul de sesizare faptul că deși licitațiile erau publice, în realitate acestea s-au ținut cu ușile închise, fiind împiedicată participarea altor persoane, sens în care s-a făcut referire la o sesizare formulată de XXX SRL", au mai notat anchetatorii DIICOT în dosarul trimis instanţei.
Astfel, contestatoarea spune că RCM, BJD și BMC sunt persoane interpuse de către adjudecatar, aflându-se în conivență frauduloasă, cu scopul achiziționării imobilului la un preț derizoriu şi că adjudecatarul BMC are calitatea de asociat în cadrul TTI SRL, împreună cu BJD, persoane ce au participat împreună în cadrul licitațiilor publice.
Societatea care a sesizat instanţa a mai arătat că în 18 decembrie 2018 la sediul executorului judecătoresc au avut loc 11 licitații, iar la toate acestea au participat împreună trei licitatori, respectiv : BJD, RCM, BMC, în acest sens a depus la dosar o situație din care reiese acest fapt.
"Despre faptul că exista date cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de deturnare a licitației, în sensul că procesele-verbale de licitație să fie întocmite doar pentru a crea aparența unei licitații publice legale rezultă așa cum am indicat și anterior și din aspectele stipulate în cadrul acestor procese-verbale respectiv faptul că inc. BMC deși oferise cea mai mare sumă de bani în vederea adjudecarăii bunului imobil suous executării silite, mai face o “contraofertă”, prin care își majorează prețul oferit, nerealizând în fapt decât o pierdere pecuniară", explică anchetatorii DIICOT.
