Reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică nu va fi suficientă pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, avertizează Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României. Oficialul BNR susține că România evită de decenii o reformă reală a aparatului administrativ și funcționează încă după un model depășit, moștenit din perioada comunistă.
„Nu e suficient, pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”, a declarat Eugen Rădulescu la Digi24.
Acesta a criticat direct actuala organizare administrativ-teritorială a României.
„Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor '60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a spus consilierul BNR.
Adrian Negrescu explică avertismentul BNR și riscul real
Declarațiile lui Eugen Rădulescu sunt susținute de consultantul fiscal Adrian Negrescu, care avertizează că noul buget nu rezolvă problema de fond a finanțelor publice: cheltuielile rigide și deficitul structural.
„Ne așteptăm la un buget de vreo 400 de miliarde de euro, în care cheltuielile reprezintă în continuare o mare problemă, pentru că statul adună din creșterile astea de taxe din ultimul an undeva la nivel de 35 de miliarde de lei în plus. Dar acești bani nu sunt de ajuns pentru a acoperi într-adevăr deficitul bugetar pe care noi trebuie să-l reducem undeva spre 6%”, a declarat Adrian Negrescu, luni, la Antena 3 CNN.
În lipsa unor reforme structurale, statul va fi obligat să se împrumute din nou, avertizează consultantul fiscal.
„Dacă e să nu tăiem aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns. La un buget de 400 de miliarde de euro, o să împrumutăm în plus încă vreo 50 de miliarde de euro, ca să vedem cu ce să plătim toate obligațiile statului”, a subliniat el.
Bugetul, fără frână la cheltuieli
Adrian Negrescu atrage atenția că problema nu este lipsa veniturilor, ci structura cheltuielilor publice, dominate de costuri greu de ajustat.
„În condițiile în care 90 și ceva la 100 din banii pe care îi aduni din taxe și impozite se duc pe salariile bugetarilor și pe cheltuieli cu pensiile și celelalte probleme sociale. Adică de undeva trebuie tăiat”, a spus Negrescu.
Acesta consideră că legea bugetului ar trebui să impună limite clare de cheltuieli pentru fiecare instituție.
„Cred că legea bugetului ar trebui să stabilească foarte clar nivelul de cheltuieli pentru fiecare instituție în parte, în așa fel încât să reușim să reducem deficitul ăsta bugetar”, a declarat consultantul fiscal.
6% deficit, posibil. 3%, aproape imposibil
Potrivit lui Adrian Negrescu, ținta de deficit de 6% ar putea fi atinsă temporar, însă revenirea la pragul de 3% asumat la nivel european este extrem de dificilă în actualul context.
„Poate în 2026, cu inflația, cu efectele creșterilor de taxe, vom reuși să scădem la 6%, dar să ajungi la 3% cum ne-am asumat în următorii 4-5 ani, va fi aproape imposibil”, a avertizat el.
În final, Adrian Negrescu a reluat ideea susținută și de Eugen Rădulescu: fără o reformă profundă a administrației, orice ajustare bugetară va rămâne una de suprafață.
„Această reformă a administrației locale este absolut necesară. Reforma administrativă a țării. Avem 41 de județe. Nu ne mai permitem să plătim atât de mult pentru administrația statului, pentru 1,3 milioane de bugetari, în condițiile în care Polonia are 800.000 de bugetari și o populație dublă față de cea din România. Trebuie să strângem cureaua și cu adevărat să facem acest lucru, nu doar din vorbe, pentru că până acum n-am asistat decât la vorbe la acest capitol”, a conchis Negrescu.
Comentează