Premium
“Planul de Redresare și Reziliență trebuie renegociat. Cred că, prin eforturile cabinetului interimar și ale experților implicați în acest demers, vom putea să-l renegociem în așa fel încât Bulgaria să demonstreze suficientă ambiție pentru drumul său spre decarbonizare în fața CE”, a declarat, marți, pentru postul public de televiziune de la Sofia - BNT, ministrul bulgar la mediului și apelor, Rosița Karamfilova. Ea a adăugat că măsurile ar trebui propuse de Ministerul Energiei.
„De competența Ministerului Mediului și Apelor, cel mai important lucru este mai degrabă renegocierea așa-ziselor obiective intermediare. Provocarea cheie este că odată cu decizia de implementare, de fapt, Bulgaria și-a luat angajamentul de a reduce treptat, an după an, cantitatea de gaze cu efect de seră emise. Având în vedere criza energetică din 2022, conform datelor inițiale, suntem deja în default”, a explicat Karamfilova.
Ea a adăugat că acum obiectivul este de a convinge CE că țara va face față următorului obiectiv global - reducerea emisiilor nocive cu cel puțin 55% până în 2030 față de 2007, când a devinit parte a Uniunii Europene. Ministrul a explicat că angajamentul luat prin Planul de Recuperare și Reziliență este suplimentar și voluntar.
Karamfilova a spus că Bulgaria este printre sectoarele cele mai consumatoare de energie și mai solicitate, din cauza capacităților de cărbune. „În momentul de față, cu circumstanțele actuale și de forță majoră, nu consider că suntem pregătiți cu o alternativă, ci trebuie să garantăm energia și securitatea națională”, a adăugat ea.
Pentru ministru, soluția este găsirea unei alternative de decarbonizare prin măsuri clare și graduale. Karamfilova nu exclude că va exista o întârziere a plăților în cadrul Planului de Redresare din cauza angajamentelor ecologice neîndeplinite.
Ea a amintit că Bulgaria are 16 proceduri penale în domeniul mediului, dintre care patru au fost deja închise. Cele mai grave încălcări sunt legate de calitatea aerului. Vestea bună este că încă nu există plăți pentru nereguli, a subliniat ministrul.
"Nu există nicio intenție de investiție pentru a construi un parc solar în apele barajului Ogosta de lângă Montana. Aceasta este doar o idee. Există un grup de lucru care lucrează. Acesta include și reprezentanți de la noi. Dacă există o intenție de investiție, noi vom lua o decizie respectând rigorile legii”, a spus Karmfilova ca răspuns la o întrebare. Ideea a stârnit deja proteste din partea organizațiilor de mediu, iar liderul Partidului Socialist Bulgar a depus un semnal la Parchet.
Barajul Studena este pe cale să se reverse
Ministrul a amintit că în Bulgaria există 52 de baraje importante, iar ministerul stabilește câtă apă să se folosească din ele. „Față de anul trecut, gradul de umplere al acestora este de 64%, adică cu 5% mai puțin, dar acest lucru nu este neliniștitor”, a adăugat ea.
Sunt probleme cu barajul Asenoveț, din care se trage apa pentru Sliven. Barajele de pe Arda și în special barajul Studena sunt pe cale să se reverse, ultimul fiind plin în proporție de peste 93%.
