Bulgarii se uită cu invidie spre România și arată că țara noastră va finanța un sistem cuprinzător de consolidare a securității, inclusiv autostrăzi și spitale, cu instrumentul european de împrumut preferențial SAFE, în timp ce Bulgaria se concentrează doar pe achiziționarea de producție militară.
România a dat lovitura prin programul SAFE
Comisia Europeană a lansat instrumentul special „Măsuri de Securitate pentru Europa” (SAFE) pentru a oferi finanțare urgentă pentru consolidarea apărării statelor membre după agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei.
În cadrul acestuia este prevăzută suma de 150 de miliarde de euro, iar posibilitățile de prelungire a acestuia sunt deja discutate. Împrumuturile prin SAFE prevăd o perioadă de grație de 15 ani și o perioadă de rambursare de până la 40 de ani.
Bulgaria a primit deja aprobarea pentru împrumuturi în valoare de 3,2 miliarde de euro și pregătește nouă proiecte - achiziționarea de radare 3D, obuziere și altele. Armata bulgară se bazează încă pe echipamente și arme sovietice și, din această cauză, Bulgaria folosește împrumuturile doar pentru producția militară.
Cu toate acestea, criza politică din țară amenință să încetinească programul în Bulgaria, deoarece nu are un buget funcțional.
Spre deosebire de Bulgaria, România mizează pe proiecte cu dublu scop. În ultimii ani, România a făcut și a investit mult pentru a-și moderniza armata. O altă diferență este că lucrurile sunt mult mai clare cu privire la proiectele din România, inclusiv legat de dimensiunile lor financiare. România va primi 16,68 miliarde de euro. Acesta este al doilea cel mai mare împrumut din UE, după cel pentru Polonia.
Autostrăzi, spitale și apărare cibernetică
Aproximativ 4,2 miliarde de euro din împrumuturile pentru România sunt prevăzute pentru infrastructură. O parte semnificativă a fondurilor este destinată conexiunilor cu Republica Moldova. Aceste proiecte sunt clasificate drept infrastructură cu dublu scop (care servesc atât nevoilor civile, cât și mobilității strategice militare).
Este vorba despre autostrăzile Moldova (Pașcani - Suceava - Siret) și Unirii (Moțca - Iași - Ungheni). Pe de altă parte, 450 de milioane de euro au fost alocate pentru construirea de spitale mobile de urgență.
Ministerul Apărării Naționale va cheltui în total 9,6 miliarde de euro pentru 21 de programe - 10 achiziții comune cu alte țări ale UE și 11 achiziții individuale.
Proiectele militare pe care România intenționează să le achiziționeze:
- vehicule de luptă pentru infanterie pe șenile - 298 mașini, cu suma de 2.983.566,00 euro.
- elicoptere multi-misiune H225M - cel puțin 12, cu suma de 852.000.000 euro.
- transportoare blindate de personal 8X8 / Piranha 5 - 139 produse, cu suma de 761.200.000 euro.
- sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD - 231 sisteme cu 934 rachete, la prețul de 625.560.000 euro.
- apărare aeriană cu rază foarte scurtă de acțiune Skynex (V-SHORAD) - 7 sisteme, pentru 476.000.000 euro.
- platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - cel puțin 1.370 vehicule, care costă 471.505.000 euro.
- sisteme de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune - 3 sisteme, care costă 450.000.000 euro.
- arme și muniție de infanterie la standard NATO - 240.000 bucăți, cu suma de 439.860.000 euro.
- muniție de 35 mm (CRAM/AHEAD pentru Skyranger) - 400.000 lovituri pentru 393.275.000 euro.
- sistem mobil V-SHORAD Skyranger de 35 mm - 2 sisteme pentru 330.000.000 euro.
- sisteme de detectare radar cu rază medie de acțiune - 12 sisteme pentru 258.000.000 euro.
- sisteme de rachete de atac naval (NSM) - 7 sisteme pentru 207.000.000 euro.
- post de comandă integrat pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme pentru 160.000.000 euro.
- navă de patrulare maritimă (OPV) - 2 nave pentru 700.000.000 de euro.
- drone de supraveghere mini-UAS (clasa 1) - 56 de sisteme pentru 45.770.000 de euro.
Cele 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului de Interne (MAI) și altor instituții de securitate sunt concentrate pe modernizarea răspunsului la crize de amploare.
De asemenea, este planificată construirea unui Centru de Operațiuni de Securitate Cibernetică pentru a proteja infrastructura națională (rețele energetice, spitale) de atacurile cibernetice sponsorizate de stat.
Bulgaria investește integral în armata sa
Bulgaria este singura țară din NATO care se bazează în continuare în principal pe echipamente și arme sovietice.
Mecanismul european SAFE este o șansă incredibilă pentru guvernul nostru de a pune capăt definitiv dependenței de echipamentele rusești. Bulgaria va primi puțin peste 3,2 miliarde de euro în cadrul SAFE și a pregătit deja nouă proiecte: 1. Achiziționarea de radare 3D. 2. Achiziționarea de sisteme de rachete de apărare aeriană terestre.
3. Dezvoltarea capacităților de artilerie de sprijin prin achiziționarea de obuziere autopropulsate de 155 mm.
4. Achiziționarea de vehicule aeriene fără pilot și muniție de baraj pentru Forțele Terestre și Forțele de Operațiuni Speciale. 5. Achiziționarea unui sistem de rachete de lansare multiplă cu mobilitate sporită.
6. Achiziționarea de sisteme de detectare și contracarare a vehiculelor aeriene fără pilot (UAV).
7. Dezvoltarea capacităților de sprijin pentru transport pentru Forțele Armate ale Republicii Bulgaria.
8. Achiziționarea de rachete antiaeriene VL MICA. 9. Achiziționarea de muniție de calibrul 155 mm.
Una dintre principalele cerințe pentru împrumuturile în cadrul SAFE este achiziția comună între statele membre. Bulgaria se așteaptă să achiziționeze radare 3D, de exemplu, din Franța. Cu toate acestea, există în prezent un risc serios ca Bulgaria să nu profite la maximum de acest mecanism. Bulgaria nu are în prezent un guvern ales, nici un buget, ceea ce nu permite aprobarea împrumuturilor. Dacă criza politică continuă, Bulgaria ar putea suferi întârzieri serioase. În plus, experții militari din Bulgaria au comentat pentru Mediapool că trebuie acordată atenție organizării achizițiilor și că nu ar trebui permise compromisuri cu privire la echipamentele căutate în numele implementării rapide a unei achiziții comune.
Acest articol a fost creat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La acesta au lucrat: Nikola Lalov (Mediapool), Victor Cozmei (Hotnews), România.
Sursa: Mediapool.bg, în traducerea Rador Radio România
Comentează