Premium
Digi24:
După discursul de învingător al lui Liviu Dragnea, Cristian Tudor Popescu spune că liderul PSD şi-a lăsat deschise ambele căi: cea în care el va fi propunerea de premier şi cea în care va nominaliza pe altcineva. „Aceasta pregătire are mai mult sens dacă alta va fi persoana, nu dânsul. Dar poate fi şi dânsul. Cred că altcineva va fi premierul PSD”, spune jurnalistul. Şi, în acelaşi timp, remarcă faptul că viitorul şef al Guvernului va merge la Palatul Victoria obligat să respecte toate obiectivele prezentate de Liviu Dragnea. În concluzie, spune Cristian Tudor Popescu, Liviu Dragnea este cel care va conduce, efectiv, România în perioada următoare.
„Este de apreciat capacitatea domnului Dragnea de a-şi menţine, până în ultimul moment, deschise toate posbilităţile. Discursul, aşa cum, a fost structurat, poate fi folosit, tot acest discurs al domnului Dragnea poate fi folosit ca întărire şi ca argument dacă domnul Dragnea nu va fi propunerea PSD pentru premier. Şi, la fel, dacă domnul Dragnea va fi, acelaşi discurs poate fi folosit ca întărire şi promovare a ideiii ca domnul Dragnea să fie premier. Faptul că prezintă atât de detaliat acest program de guvernare... A mers, aţi văzut, până la Hepatita C F3, şi a şi explicat: gradul de fibrozare al ficatului 3. A mers până la cifre, 1.450, tichetul de vacanţă, medicamentul ce va fi compensat. Foarte adânc detaliat. Aşa ceva, în retorică şi în cinema se numeşte efect de real. Când ai spus fibroză grad 3, asta plauzibilizează tot discursul. Se mai face asta cu zecimalele. Când pronunţi cifre şi spui: virgulă 63, credibilitatea a ceea ce spui creşte prin această precizie.
Ziarul Financiar:
Angajatorii români au costuri salariale de câte 204 milioane de euro pentru fiecare zi lucrătoare, de aproape 30 de ori mai mici decât angajatorii germani şi de trei ori sub nivelul masei salariale de pe ştatele de plată ale companiilor din Polonia, arată un calcul al ZF pe baza informaţiilor de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
În total, România a avut în 2015 o masă salarială totală (salariile nete ale angajaţilor plus contribuţiile aferente salariilor şi beneficiilor oferite de către angajatori) de 51,8 miliarde de euro, în creştere cu aproape 5% faţă de anul anterior, ca urmare a creşterilor salariale făcute atât de sectorul public, cât şi de sectorul privat (mai ales ca urmare a creşterii salariului minim).
Cu toate acestea, România rămâne în continuare, alături de Bulgaria, codaşă la capitolul salarii prin comparaţie cu restul statelor Uniunii Europene, având în vedere că angajatorii locali au costuri, în medie, de cinci ori mai mici cu angajaţii români faţă de media costurilor din UE.
Ce se poate face pentru ca salariile angajaţilor români să crească şi să fie comparabile cu cele din statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană?
„Este o responsabilitate a noastră, a managerilor din România, de a fi în stare să plătim salarii mai mari. Managerii din România trebuie să fie motivaţi să aibă rezultate bune, pentru ca din aceste rezultate un procent din profit să se întoarcă şi la oamenii care muncesc. Managerii nu mai trebuie să aducă argumentul productivităţii scăzute a angajaţilor români pentru a justifica salariile mici, ci trebuie să se gândească la ce pot face ei efectiv pentru a putea mări salariile şi totodată să menţină businessul sustenabil”, a spus Valentin Păuna, director de resurse umane şi membru în consiliul de administraţiei al retailerului Metro Cash& Carry România, care are peste 4.000 de angajaţi.
De altfel, datele oficiale arată că profiturile companiilor din România au crescut în ultimul an, dar creşterile salariale nu au fost făcute cu acelaşi ritm. Anul 2015 a fost pentru economia locală anul cu cel mai mare profit net înregistrat de companii, 80 de miliarde de lei (18 mld. euro), cu 14% mai mare faţă de 2014 şi cu 30% peste nivelul raportat în 2008, arată datele de la Registrul Comerţului.
Pe de altă parte, statisticile arată că România are a doua cea mai mare pondere a angajaţilor prost plătiţi din Uniunea Europeană (după Letonia), cu o pondere de 24% dintre salariaţi care fac parte din categoria numită „low-wage earners” (angajaţi care câştigă cel mult două treimi din salariul mediu înregistrat la nivel naţional). Deşi România a fost campioana europeană la creşterea economică din ultimii doi ani, creşterile salariale făcute de companii au fost mai degrabă „forţate” de hotărârile de guvern privind creşterea salariului minim pe economie. În multinaţionale, creşterile salariale din ultimii ani nu au depăşit 4-5%, potrivit studiilor de specialitate.
