Premium
Uniunea Europeană plănuiește un cablu de internet subacvatic pentru Marea Neagră, care ar îmbunătăți conexiunile cu regiunea Caucazului și ar reduce dependența de Rusia, scrie Financial Times.
Cablul, în valoare totală de 45 de milioane de euro, ar urma să parcurgă o distanță de 1.100 de kilometri prin apele internaționale. În documentul Comisiei Europene se precizează că scopul proiectului este de a reduce dependența regiunii Caucazului de conexiunile terestre de fibră optică care trec prin Rusia.
UE și Georgia au identificat împreună necesitatea unui cablu la Marea Neagră încă din 2021. Cu toate acestea, potrivit unei surse familiare cu propunerea Uniunii privind cablul, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a accelerat proiectul, întrucât a existat necesitatea de a evita să se bazeze pe conexiuni care nu sunt sigure sau stabile.
Rusia este una dintre numeroasele rute pe care se deplasează pachetele de date între Asia și Europa. Rusia este, de asemenea, o parte esențială a conexiunilor cu unele părți ale Asiei și Caucazului, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la dependența excesivă de Rusia.
„Un proiect emblematic”
David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a descris cablul din Marea Neagră drept un proiect emblematic pentru UE și o prioritate regională, potrivit Financial Times.
"Fără (cablurile de internet) nu ar exista videoconferințe, cooperare în domeniul cercetării și nici Netflix", a spus el, potrivit ziarului, și a subliniat că și rușii știu acest lucru.
Cu toate acestea, nu există nicio certitudine în ceea ce privește fezabilitatea și calendarului proiectului. Situația este complicată în special de modul în care Rusia își folosește navele de război din Marea Neagră în războiul său împotriva Ucrainei și a blocat porturile ucrainene.
Cablurile de internet au intrat sub control din cauza preocupărilor globale privind spionajul. Liniile terestre și stațiile în care cablurile submarine ajung la țărm sunt considerate vulnerabile la atacuri din partea guvernelor și a hackerilor, printre altele.
Îngrijorările legate de sabotajul deliberat al cablurilor submarine și al altor infrastructuri maritime au crescut după exploziile conductelor de gaz Nord Stream. La sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, au fost detectate scurgeri în Marea Baltică, în apele internaționale, la gazoductele Nord Stream 1 și 2. Au existat în total patru puncte de scurgere: două în zona economică suedeză și două în cea daneză. Conductele Nord Stream pleacă din Rusia prin fundul Golfului Finlandei și ajung în Germania.
