Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, atacă CCR și spune că decizia privind reforma pensiilor magistraților trebuie să fie avizată sau respinsă cât mai repede, avertizând că România riscă să piardă 230 de milioane de euro prin PNRR.
Câciu spune că noua CCR e plină de judecători tineri care trebuie să se miște mai eficient
"E clar că e și o lipsă de dialog cu instanțele, dar suntem căzuți în cap. Ne bucurăm că a trecut partea de guvernanță corporativă, dar nu ne îngrijorăm că nu trece partea cu pensiile magistraților unde avem 230 de milioane de euro prin PNRR. Că e bună, că nu e bună legea, eu aș fi mult mai dur cu CCR. Să ne spună dacă e sau nu bună legea, să avem timp să facem alta până la 28 noiembrie. (...)
Ne punem într-o situație foarte proastă în fața europenilor. CCR trebuie să facă treaba mai repede, de aia am numit o nouă CCR", a spus Câciu la România TV.
În realitate, după cum a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu, suspendarea fondurilor pe jalonul 215 din PNRR s-a făcut pentru eșecul statului român în supraimpozitarea pensiilor de serviciu mari și foarte mari aflate în plată, iar nu pentru pretinsa nereformare a pensiilor viitoare ale magistraților. Dimpotrivă, aceasta reformă a fost încheiată în 2023 și a fost deja aprobată de Comisia Europeană, motiv pentru care chiar Consiliul Legislativ reclamă că o nouă discuție asupra acestor pensii încalcă caracterul definitiv al măsurilor adoptate în indeplinirea PNRR. Chiar în cadrul jalonului se cere Guvernului să respecte deciziile anterioare ale CCR.
CCR a amânat decizia pe pensiile magistraților
Judecătorii CCR au amânat miercuri dezbaterile pentru mai multe sesizări privind obiecțiile de neconstituționalitate pentru mai multe legi din pachetul 2 de reforme, inclusiv în ceea ce privește pensiile magistraților. O decizie este așteptată să fie luată în ședința CCR din 20 octombrie.
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege.
De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme.
Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Comentează