Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

`Cal troian` pentru PSD în CSM. Cum a distrus coaliția unitatea dintre judecători și procurori

blender.com
strategie umbra susta nebunie ascuns

CSM și-a ales conducerea, făcând  din termenul de "unitate", cuvântul la ordinea zilei. O unitate care a ocolit deciziile și căile de acțiune ale Consiliului anul trecut și care anul acesta are toate  șansele să  rămână un simplu deziderat. Fisurile deja existente în rândul membrilor CSM au fost adâncite cu contribuția PSD și ALDE, prin modificările aduse legilor justiției, prăpastia  cultivată  de actuala Putere între  judecători și  procurori  netezind drumul pentru calul  său troian.

SURSE - Mihai Tudose a TUNAT în ședința PSD: a AMENINȚAT cu DEZVĂLUIRI EXPLOZIVE

Inițial,  propunerile de modificare a legilor justiției vizau amplificarea și concentrarea  atribuțiilor de control în mâinile ministrului Justiției, persoană controlabilă politic  și mai ușor de adus sub ascultare de  către conducerea PSD și ALDE. De teama străzii și a reacțiilor internaționale,  agenda  s-a schimbat, iar parlamentarii  Puterii au ales calea mai  ocolită.

Pornind de la modelul deja patentat la CCR, cu concursul unei asociații profesionale, UNJR, și, punctual chiar al CSM,  cei din coaliția PSD-ALDE au introdus o serie de noi prevederi, adevărate chichițe procedurale,  care  permite factorului politic,  reprezentat de ministrul Justiției, dar și de  proprii lor partizani din CSM,  să influențeze pe viitor, indirect, actul de justiție.

De exemplu, mult invocata necesitate a controlului activității procurorilor, considerați că nu fac parte din aceeași tagmă a  judecătorilor, ci se află sub directa autoritate a ministrului Justiției, a căpătat  forme mai diluate. În locul variantei inițiale care făcea  din ministrul Justiției decidentul în materie de numire și revocare a noului procuror șef al Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, s-a ales soluția de compromis care a atras în plasă și  CSM, instituție care a căpătat atribuții exclusive în acest domeniu. Plenul CSM este cel care propune și validează  exclusiv numirea sau revocarea noului șef al Secției de  anchetă pentru  magistrați.

Tot CSM decide numirile și revocările în cazul simplilor magistrați, procurori sau judecători. CSM a scăpat de dreptul de veto al președintelui atât în cazul  acestor proceduri, cât al transferului unui procuror într-un post de judecător sau invers. În schimbul acestor concesii, coaliția PSD-ALDE a obținut legitimitatea oferită de CSM prin acceptarea unor amendamente susținute de  către reprezentanții acestui Consiliu sau prin modificarea unor amendamente la propunerea acestora. În fapt, am asistat la un adevărat troc între CSM și Putere, nu doar cu UNJR, costurile urmând a fi suportate mai mult de către procurori, cei care inițiază și instrumentează dosarele  penale, decât de judecători.

În cazul DNA, instituția condusă de Laura  Codruța Kovesi nu mai poate decide  de una singură înființarea de noi servicii teritoriale, birouri şi alte compartimente de activitate. La fel ca și în cazurile menționate, această competență ar fi trebuit să revină exclusiv ministrului Justiției. Ca și cele din urmă,  acest drept  să fie preluat tot de CSM. În legea actuală aflată încă în vigoare, DNA poate înfiinţa servicii teritoriale doar prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, fără niciun aviz din partea altor instituţii.

În contrapartidă, CSM nu s-a opus preluării în noile legi ale justiţiei a articolului din Constituţie referitor la procurorii care-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei. A fost înlocuit articolul din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.  A  dispărut termenul de independență și a fost întărită atribuția de autoritate a ministrului Justiției asupra  procurorilor.

A fost primul semn că CSM,  "quintensența" reprezentării procurorilor și judecătorilor, își dorește o separare clară a celor două categorii,  o diferență de tratament, pentru ca judecătorii să fie eliberați pe viitor evenetualel greșeli de procedură  făcute de colegii lor procurori, ale căror efecte până acum le-au  decontat in corpore.

Obiecțiile CSM nu s-au făcut auzite nici atunci când parlamentarii au decis, modificarea legii 304/2004, în sensul că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”. Mai mult, posibilitatea infirmării actelor procurorului de către şeful lui a fost susţinută la Parlament de CSM, în ciuda obiecțiilor Parchetului general, pe motiv că este nevoie de o punere în acord a legii privind statutul magistraţilor cu noul cod de procedură penală.

Concesiile făcute de CSM sunt explicabile în condițiile în care 14 din cei 19 membri ai Consiliului provin din tagma judecătorilor și numai 5 din cea a secției de procurori. În fapt, toate aceste modificări au  consfințit dorința de separare a judecătorilor de procurori și a adâncit falia și disensiunile deja  existente în interiorul CSM,  deja demonstrate de modul în care s-au dat avizele negative ale acestui for pe proiectele de modificare a legilor justiției.

De această lipsă de unitate a fost conștient și PSD și a căutat să o adâncească și prin modificările pe legile justiției. Iar în prezent, totul s-a copt pentru a culege roadele.

Președinte al CSM a fost aleasă Simona Marcu, judecătoare cunoscută pentru opiniile sale pro pentru noile legi ale justiției. Ea  a fost unul din cei 5 judecători care au făcut opinie separată atunci când a fost dat primnul aviz negativ pe acest pachet de legi. Potrivit unor surse din magistratură,  ea are relații de prietenie  cu mai mulți lideri social-democrați printre care și Florin Iordache.

Tot ea a fost cea care a impus alegerea lui Codruț Olaru drept vice al CSM și șef al secției de procurori din cadrul CSM, mai susțin sursele citate. Acesta nu a beneficiat de nici un vot de recomandare din partea secției de procurori pentru a-și depune magistratura. În ciuda opoziției fățișe a acestei secții, Olaru și-a depus candidatura, deoarece cărțile erau deja făcute. În mod suprinzător, doi dintre membrii CSM care au decis soarta avizelor negative date de CSm pe legile justiției, Marian Ghena, fostul președinte și Cristian Tarcea, președintele ÎCCJ și-au reconsiderat poziția și au susținut  candidaturile Simonei Marcu și a lui Codruț Olaru, susțin sursele citate. La curent cu  schimbarea bruscă de tabără, Nicolae Solomon, cel care era  preferatul secției de procurori pentru preluarea  funcției de vicepreședinte, a preferat să facă pasul înapoi decât să confrunte cu scenariul unei înfrângeri la vot.

Olaru este considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Tudorel Toader, al cărui student a și fost. Așa cum stiri pe surse deja a arătat, Codruț Olaru a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada 1991-1995, când Tudorel Toader era deja cadru didactic în cadrul Facultății. În 2005, când Olaru a obținut diploma de masterat în cadrul aceleiași facultăți, Tudorel Toader era decan. Actualul vicepreședinte al CSM a urmat și cursurile școlii doctorale de la universitatea ieșeană, iar teza și-a susținut-o în anul 2013. Teza de doctorat era intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, iar coordonatorul științific era nimeni altul decât prof. univ. dr. Tudorel Toader.

Pentru PSD, alegerea celor doi echivalează cu un adevărat "cal troian" în CSM. Sunt semne clarecă majoritatea din CSM s-a schimbat în direcția dorită de actuala Putere și că, în cazul noilor modificări preconizate pe  Codul Penal și cel de procedură penală, conducerea noului Consiliu nu va mai pune  bețe în roate atât de vehement cum a făcut-o pe legile justiției. Totodată,

Iar așteptările PSD de la nou conducere nu  se opresc aici.  Dacă în octombrie anul trecut, CSM  dădea  un aviz consultativ prin care susținea că nu se impune revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi , pe viitor, o nouă tentativă de  înlăturare din funcție  a șefei DNA s-ar putea să nu se mai lovească de Opoziția Consiliului.

Ca procedură, orice  acțiune de revocare a  unui procuror șef este discutată mai întâi de către procurorii Consiliului Magistraturii şi înaintată pentru decizie finală lui Klaus Iohannis.  Chiar dacă avizul Secției de procurori a CSM are caracter pur consultativ, ministrul Tudoel Toader are  nevoie ca de aer de legitimitatea oferită de acest aviz pentru a nu declanșa, prin  tentativa de revocare, noi manifestații de stradă  pe care să le deconteze, ca și în alte dăți, actuala  coaliție de guvernare. Astfel, instalarea  Simonei Marcu și a lui Codruț Olaru în fruntea CSM  s-ar putea dovedi decisivă  pentru planurile de viitor ale  conducerii PSD și ALDE.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.