Reforma pensiilor de serviciu, prezentată de Guvern ca o corecție necesară din rațiuni de echitate socială și pentru respectarea jaloanelor asumate prin PNRR, riscă să producă efecte contrare scopului declarat. Potrivit calculelor realizate de surse Mediafax, noile formule propuse pentru pensiile magistraților pot conduce la situații în care un judecător ar ajunge să primească o pensie mai mică decât cea rezultată exclusiv din contribuțiile plătite de-a lungul carierei, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind caracterul real al „reformei”.
Propunerile Guvernului se află în continuare în analiză la Curtea Constituțională a României, după ce cauza nu a putut fi tranșată la termenele anterioare, pe fondul unor amânări succesive și al unor tensiuni procedurale interne. Judecătorii constituționali sunt chemați să se pronunțe nu doar asupra conformității formale a legii, ci și asupra efectelor sale concrete asupra statutului magistraților.
Conform surselor Mediafax, aplicarea noii formule de calcul golește de conținut componenta de „pensie de serviciu”, care, în loc să completeze pensia contributivă, ajunge să reducă venitul final al magistratului. În aceste condiții, reforma riscă să transforme un drept consacrat într-un mecanism de penalizare financiară, sub pretextul alinierii la standarde bugetare.
Pensie mai mică decât contributivitatea
Sursele Mediafax indică un exemplu considerat realist în sistemul judiciar: un judecător care se pensionează la 65 de ani, după 35 de ani de activitate, cu un ultim salariu brut de aproximativ 30.000 de lei și un salariu net de circa 22.500 de lei. Pensia calculată strict pe baza contribuțiilor plătite timp de 35 de ani ar fi de aproximativ 18.000 de lei net lunar.
În schimb, pensia rezultată din noua formulă propusă de Guvern, respectiv 55% din salariul brut, plafonată la 70% din net, ar fi de aproximativ 15.750 de lei net pe lună. Diferența este semnificativă: magistratul ar urma să primească cu circa 2.250 de lei mai puțin decât un pensionar obișnuit, a cărui pensie este calculată exclusiv pe principiul contributivității.
Această situație contrazice însăși rațiunea invocată de Guvern pentru reformă. Potrivit jurisprudenței constante a CCR și a instanțelor europene, pensia magistratului nu este un privilegiu, ci o garanție instituțională menită să asigure independența justiției, prin menținerea unui nivel de trai suficient de apropiat de ultimul salariu și prin protejarea judecătorului de presiuni, influențe sau riscuri de corupție.
Procedură atipică și tensiuni la CCR
Analiza Curții Constituționale are loc într-un context procedural considerat de mai mulți judecători ca fiind atipic. Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45, iar în aceeași zi președinta CCR, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a fixat termenul de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, un interval neobișnuit pentru o cauză cu impact constituțional major.
La termenul din 10 decembrie, dosarul a fost amânat pe motiv că raportul era incomplet, iar un nou termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, situație calificată de surse judiciare drept lipsită de precedent în practica CCR privind obiecțiile de neconstituționalitate.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, un judecător a solicitat amânarea pronunțării, cerere susținută de alți trei judecători, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Solicitarea a vizat atât completarea raportului, cât și obținerea unui punct de vedere public al Guvernului, care să clarifice dacă legea modifică pensia de serviciu sau, în realitate, abrogă acest drept consacrat printr-o jurisprudență constantă a Curții.
Cvorum lipsă și miza deciziei din 16 ianuarie
Deliberările nu au putut fi finalizate nici pe 29 decembrie, când plenul CCR nu a reușit să atingă cvorumul necesar, fiind prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători, sub pragul minim de șase cerut pentru ca instanța constituțională să poată delibera și să se pronunțe.
La acel moment, președinta CCR a precizat că întreruperea deliberărilor poate fi realizată legal doar dacă este cerută de un judecător și justificată prin necesitatea unei mai bune studieri a problemelor dezbătute. De asemenea, aceasta a subliniat că studiile de impact nu sunt relevante pentru controlul de constituționalitate, deși există opinii minoritare care consideră că astfel de analize ar putea fi utile în evaluarea efectelor reale ale legii.
Următorul termen stabilit de Curtea Constituțională pe tema pensiilor magistraților este 16 ianuarie, dată la care judecătorii sunt așteptați să tranșeze o dispută cu miză majoră nu doar pentru sistemul judiciar, ci și pentru raportul de forțe dintre puterea executivă și garanțiile constituționale ale independenței justiției.
Comentează