Procurorii arată, în rechizitoriul în baza căruia fostul candidat la preşedinţie, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată, că, în cazul candidaturii sale, a fost un val care a pornit discret și s-a transformat într-un fenomen electoral și social cu ramificații periculoase, pe parcursul a 5 ani.
Rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dezvăluie firul roșu al unei candidaturi prezidențiale care nu a apărut din senin, ci a fost clădită pas cu pas, ani de zile, prin planuri discrete, încercări de finanțare și rețele sofisticate de influență și propagandă.
Primele semne: „ministrul Justiției” promis în 2019
Documentele arată că încă din 2019, Georgescu făcea tatonări pentru a-și construi o echipă. Stoicescu Adriana-Petronela, judecător, a declarat că acesta „a fost contactat telefonic (...) prilej cu care i-a propus să intre în politică și să ocupe funcția de ministru al Justiției, ofertă declinată de către martoră” (p. 116–117). A fost primul indiciu că viitorul „președinte” își imagina deja un guvern al său.
Frank Timiș și milioanele de dolari
Planul capătă consistență în 2022. Din conversații percheziționate reiese că Georgescu i-a cerut lui Horațiu Potra să intermedieze un sprijin financiar masiv din partea controversatului om de afaceri Frank Timiș: „20–35 milioane USD” pentru campanie. „Am nevoie de sprijin, apoi sprijin și eu!”, ar fi spus Georgescu (p. 108–109). Procurorii notează că „baza planului a fost premeditată încă din anul 2022”.
Rețeaua de influență: „un plan timpuriu, bine structurat”
Anchetatorii descriu candidatura drept rezultatul unui proiect gândit cu grijă:
„A existat un plan timpuriu, bine structurat în jurul candidaturii lui Georgescu Călin, caracterizat prin demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională” (p. 53–54).
2024: de la outsider la catalizator social
Oficial, candidatura lui Georgescu părea marginală. Nu avea în spate partide mari, nici sondaje favorabile. Și totuși, procurorii spun că „s-a dovedit a fi elementul declanșator al unei dinamici sociale și politice mult mai complexe” (p. 65–66).
Cheia? Campania online. Rechizitoriul vorbește despre rețele masive de conturi pe TikTok, unele coordonate, care au promovat hashtag-uri precum #cg, #calingeorgescu și #calingeorgescupresedinte2024. În doar câteva săptămâni, Georgescu ajungea pe locul 9 în trending global.
Propaganda dublată de influențe externe
Un alt element documentat: asocierea candidaturii cu ecosistemul mediatic prorus. Între 25 noiembrie și 6 decembrie 2024, portalul Pravda România a publicat 230 de articole care îl promovau pe Georgescu, în paralel cu retorici naționalist-extremiste. Pe 1 decembrie, pe portalul Pravda din Republica Moldova apărea chiar un pliant propagandistic cu harta „României Mari”, care direcționa, prin cod QR, către site-ul oficial calingeorgescupresedinte.ro.
„Articolele diseminate de Pravda România au fost aliniate obiectivelor strategice ale Federației Ruse (...) indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu”, se arată în rechizitoriu.
Zero cheltuieli, dar milioane pompate în online
Un alt paradox subliniat de anchetatori: în declarațiile oficiale, candidatura lui Georgescu a înregistrat cheltuieli electorale zero. În realitate, campania online a fost intens finanțată și susținută de rețele organizate. Un influencer, Bogdan Peșchir, a investit aproximativ 1 milion de euro în platforma TikTok, bani folosiți pentru a amplifica artificial expunerea lui Georgescu.
Concluzie
Din tatonările din 2019, la planurile financiare din 2022, până la propaganda prorusă și explozia pe TikTok din 2024, candidatul Călin Georgescu nu a fost un „outsider” apărut din neant. Rechizitoriul arată că „președintele” Georgescu a fost produsul unui plan vechi, bine articulat, care a amestecat ambiții personale, bani, rețele de influență și strategii digitale sofisticate.
Comentează