Premium
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu acuză DNA că "sifonează" în presă informaţii din dosarul său, în ciuda faptului că acuzaţiile care i se aduc s-ar baza pe o înţelegere a procurorilor cu denunţători mincinoşi. Tăriceanu se arată încrezător că, aşa cum s-a întâmplat şi cu precedentul său dosar, judecătorii vor constata în final că rechizitoriul DNA este mincinos.
- Context: Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, săptămâna trecută, în dosarul în care este acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari. Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în calitatea menţionată, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008.
"În legătură cu articolele pe care le-ați publicat pe tema trimiterii mele în instanța de către DNA vreau să fac următoarele precizări. Ca și celalalte dosare pe care DNA-ul mi le-a ticluit și acesta este un dosar pur politic. Neadevărurile pe care DNA-ul le pronunță vor fi demontate în instanţă, dar până atunci a prelua pasaje întregi din rechizitoriul mincinos al DNA nu servește decât la manipularea opiniei.
Ne reîntoarcem la vremurile telejustitiei inventată de Traian Băsescu și perpetuată de regimul Klaus Iohannis. Pentru că nu au dovezi împotriva mea. DNA-ul revine la strategia de a 'sifona' în presă pasaje mincinoase pentru a influența opinia publică și magistrații din dosar.
Adevărul este mult mai simplu: o firmă austriacă a fost jefuită de propriii ei directori. Ca să scape de acuzații, aceștia au fost dirijați de procurorii DNA să facă plângeri penale împotriva mea. În schimbul acestor declarații mincinoase ei au fost iertați de delapidare, spălare de bani și alte infracțiuni, ba au și rămas cu milioanele furate.
Guvernul pe care l-am condus nu a făcut nicio favoare acelei societăți austriece. Guvernul meu a pus în aplicare un contract semnat de guvernul care ne-a precedat, prin care România a intrat în legalitate cu privire la folosirea licențelor Microsoft folosite în administrația publică. Ca țară membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, România nu își permitea să continue să pirateze licențele de software. Am făcut acest lucru pentru că era de datoria noastră și nu pentru vreun avantaj inventat de DNA și ciripitorii ei! Pun intrebarea retorică: ce trebuia să facă Guvernul României? Să aștepte să fie dat în judecată de firma Microsoft și România să se facă de râs în întreaga Europă, iar apoi să plătim și despăgubiri usturătoare?
Chiar dacă o să dureze câțiva ani, am încredere că adevărul va ieși la iveală și acest rechizitoriu mincinos va fi infirmat de către judecători", a transmis Călin Popescu Tăriceanu redacţiei STIRIPESURSE.RO.
Informaţiile din rechizitoiu la care se referă Călin Popescu Tăriceanu
„Un element care dovedește implicarea Prim-Ministrului, după realizarea înțelegerii, este și aprobarea de către acesta, la scurt timp, a propunerii S.G.G. de constituire a unei comisii interministeriale formată din reprezentanți, la nivel de secretar de stat, din cadrul M.T.I.C., M.E.F și S.G.G., care să negocieze cu partenerii contractuali suma și modalitatea de plată a acestor produse.
Această Notă a S.G.G a fost aprobată în ședința Guvernului din 7 august 2007.
Schimbarea de atitudine a reprezentanților tuturor instituțiilor implicate reprezintă, la rândul ei, un alt element din care dovedește implicarea Prim-Ministrului Călin Popescu Tăriceanu.
În acest sens, trebuie avut în vedere că reprezentanții autorităților au ignorat timp de doi ani solicitările de actualizare a numărului de licențe, însă după realizarea înțelegerii privind plata comisionului au reușit ca într-un interval de mai puțin de un an (8 luni) să realizeze inventarierea tuturor licențelor folosite în administrația publică, să identifice sursa de finanțare, să adopte hotărârea de guvern privind semnarea actului adițional la contract și să adopte o altă hotărâre de guvern prin care au suplimentat valoarea contractului pentru a include și taxa pe valoare adăugată, omisă inițial.
Mai mult, după plata comisionului corespunzător primului actului adițional, întreaga procedură a fost reluată și s-a finalizat în mai puțin de două luni, astfel încât actul adițional nr 4. care viza perioada 2007 - 2008 să fie încheiat anterior alegerilor parlamentare din acel an.
Procedura de inventariere și semnarea acelor adiționale s-au realizat ca urmare a presiunilor efectuate de la nivelul Guvernului asupra funcționarilor publici implicați din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, care au invocat nereguli în stabilirea numărului de licențe necesare, precum și posibilitatea de a organiza o nouă licitație pentru achiziția de licențe suplimentare în vederea obținerii unui preț mai mic, în loc de încheierea de acte adiționale la contractul inițial care prevedea o valoare supraevaluată”, notează procurorii DNA în rechizitoriul transmis instanței supreme.
