Premium
Deputatul PSD de Iași, prof. dr. Camelia Gavrilă, susține că România nu se îndreaptă spre o stabilitate economică și financiară, totul pentru că investițiile Guvernului lipsesc.
„Evoluția contextului pandemic este nefavorabilă societății românești, în general, implicit domeniului economic actual. Ne aflăm într-o etapă în care trebuie să eliminăm amatorismul, ezitările din deciziile guvernamentale și să ne asumăm public realitățile concrete: România nu se îndreaptă spre o stabilitate economică și financiară! Acest lucru va afecta profund investițiile în domeniile cheie, dezvoltarea unor proiecte de țară, sprijinirea sistemelor educaționale și de sănătate etc. Anul 2020, aflat la final, înseamnă anul investițiilor zero din partea guvernării, mai mult este și anul care anunță o nouă criză economică și financiară, mai gravă decât în anii 2009-2010.
Argumentele acestor îngrijorări legate de crize iminente sunt incontestabile, unele aspecte erau vizibile încă de la începutul anului calendaristic:
1. În 11 luni au fost realizate împrumuturi cât pentru trei ani... În octombrie 2020 cifrele arătau că ministrul finanțelor a împrumutat în 11 luni o sumă de 85 de miliarde, ponderea datoriei în PIB crescând, în mai puțin de un an, de la 34,6% la 42,8%. Datoria guvernamentală a depășit 450 de miliarde de lei. În 11 luni guvernarea liberală a împrumutat 85 miliarde de lei, faţă de 79 miliarde lei împrumutați de guvernarea PSD în aproape de 3 ani de activitate.
2. România, o țară cu profil agricol, traversează un an dificil... Am semnalat în numeroase etape, în calitate de parlamentar, problemele regăsite în acest domeniu: producția de anul acesta a fost una mult diminuată, seceta a calamitat suprafețe importante de cereale, subvențiile de la Guvern au întârziat sau încă nu au fost acordate, iar agricultura tradițională din mediul rural s-a confruntat cu numeroase dificultăți legate de condițiile meteorologice, având un impact social grav asupra familiilor din zona rurală. Totodată, ca efect al reducerii producției de cereale, și sectorul animalier a avut de suferit. Dincolo de producția scăzută, observăm că se vehiculează și decizii controversate, prin posibila închidere a piețelor și implicita blocare a comercializării produselor.
3. Cele mai mari depozite bancare neguvernamentale... O analiză a BNR demonstrează faptul că există o tendință de creștere a numărului de persoane care redirecționează surplusul financiar către un depozit bancar, demers mult mai accelerat în 2020, față de anul 2019. Pe fondul consecințelor șocului indus de pandemie, la nivelul comportamentului economic al populaţiei, se observă creşterea ratei de economisire, dar și o scădere firească a fluxului comercial, un consum redus, blocaje diferite. Acest lucru are efecte directe și la nivelul investițiilor de capital, diminuate în diferite sectoare economice, ca urmare a faptului că există o percepție de risc investițional ridicat.
4. Restructurări masive în firmele din România... Criza sanitară și închiderea parțială a întreprinderilor au adus constatarea că numeroase entități, inclusiv instituții publice, pot funcționa cu o reducere considerabilă a numărului de angajați. O parte din factorii care schimbă radical activitatea multor firme și influențează piața muncii din prezent se referă la: telemuncă, digitalizare, noile tehnologii, dar și o continuare a impactului robotizării, a inteligenței artificiale. Restructurările, șomajul tehnic, șomajul efectiv, gradul redus de angajabilitate în prezent reprezintă semnale clare către o piață economică grav afectată, fără siguranța redresării și a soluțiilor imediate.
5. Un guvern obsedat de alegeri... Este necesară o retrospectivă lucidă, pentru a observa că întârzierile nepermise și lipsa de reacție în unele momente se datorează și absenței unor strategii clare și a unui profesionalism necesar în actul guvernării. România a fost „surprinsă” de această criză pandemică fără planuri de acțiune, fără măsuri concrete și eficiente, fără proiecte concepute pe etape bine definite...
Dacă în lunile ianuarie-martie, nota dominantă în discursul politic era dată de susținerea alegerilor anticipate, în perioada actuală, argumentația s-a concentrat obsedant pe logica alegerilor parlamentare din decembrie, ignorând provocările pandemiei, riscurile medicale, creșterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri și decese. Asistăm astfel la o formă gravă de cinism politic.
La toate aceste aspecte economice, sociale, financiare se adaugă o nesfârșită criză politică, întreținută de orgolii și interese ale liderilor din toate partidele, în aceeași măsură din PNL, PSD, USR-PLUS. Tabloul politic dezvăluie o fragilă alianță PNL – USR-PLUS, care dă semnele unei posibile destrămări și un PSD aflat în opoziție, cu o istorie recentă controversată, puțin reformat încă, relativ credibil în multe dintre declarațiile publice. Anul 2021 va reprezenta o nouă provocare și un test de responsabilitate pentru viitorii parlamentari din tot spectrul politic. Cu siguranță, nu avem nevoie de o viitoare criză politică, de riscurile unor dispute sterile sau măsuri care ar putea provoca un „lockdown” deplin, fără soluții alternative.
Argumentele financiare, economice, sociale menționate au obiectivitate certă și anunță crize ulterioare de diferite tipuri. Conform specialiștilor, pandemia va afecta în continuare viețile românilor, iar o posibilă criză politică va accentua tensiunile, incoerențele decizionale și legislative. Deși nu sunt de dorit, în contextul actual, soluțiile nu pot fi decât unele radicale pentru ca deficitul financiar al țării să nu înregistreze valori foarte mari. Responsabilitatea actului decizional, expertiza profesioniștilor din aparatul de stat, coerența politică, consensul putere-opoziție orientat spre binele cetățenilor, toate acestea pot face obiectul unei bune guvernări în anul 2021, în niciun caz retorica politică, confruntările electorale perpetuate, virulența tonului sau abordările negativiste”, a spus Camelia Gavrilîă, deputat PSD de Iași.
