Premium
România trebuie să depună toate eforturile de a maximiza oportunităţile de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin programele operaţionale, pentru a moderniza şi a creşte performanţa sistemului de învăţământ românesc, concomitent cu utilizarea într-o manieră optimă a alocărilor din bugetul naţional, conform unei analize realizate de AmCham.
"Starea actuală a sistemului românesc de învăţământ este caracterizată de existenţa unor probleme sistemice, care nu au primit un răspuns adecvat în ultimele decenii. Printre acestea se numără infrastructura şcolară deficitară, abandonul şcolar (conform Monitorului Social realizat de Friedrich Ebert Stiftung, în anul 2019, rata abandonului şcolar era de 15,3%), rezultatele slabe ale elevilor din România la evaluările naţionale şi internaţionale (precum testarea PISA) şi rata analfabetismului funcţional (tot rezultatele PISA 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional de 40%)", arată reprezentanţii AmCham într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
Potrivit acestora, criza cauzată de pandemia COVID-19 şi derularea activităţilor de predare în mediul online au accentuat aceste probleme şi au adus provocări suplimentare unui sistem de învăţământ nepregătit pentru o astfel de paradigmă de predare-învăţare în condiţiile în care, conform Eurostat, doar 56% dintre tinerii cu vârsta între 16 şi 24 de ani au abilităţi digitale de bază, necesare în contextul derulării activităţilor în format online. Dincolo de impactul imediat asupra procesului educaţional, această realitate plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dezvoltarea capitalului uman în indicele DESI 2020 (Digital Economy and Society Index), mai semnalează AmCham.
"În acest context, România trebuie să depună toate eforturile de a maximiza oportunităţile de finanţare prin PNRR şi prin programele operaţionale 2021-2027, pentru a moderniza şi a creşte performanţa sistemului de învăţământ românesc, concomitent cu utilizarea într-o manieră optimă a alocărilor din bugetul naţional", se menţionează în comunicat.
În viziunea AmCham, priorităţile de reformă şi investiţii în sistemul de educaţie sunt: investiţiile în infrastructura şcolară; investiţiile în formarea profesională a cadrelor didactice; investiţiile în digitalizarea sistemului de educaţie; adecvarea intervenţiilor în educaţie la specificul şi nevoile comunităţilor locale; profesionalizarea managementului şcolar; investiţii în sistemul de educaţie timpurie.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România salută includerea acestor priorităţi în raportul "România Educată" asumat şi de Guvernul României ca parte a demersului de a face din reforma educaţiei o prioritate naţională şi subliniază că, pentru succesul implementării reformelor şi proiectelor în educaţie finanţate prin PNRR şi prin programele operaţionale 2021-2027, indiferent de domeniul de investiţii, este nevoie de îmbunătăţirea transparenţei în ceea ce priveşte alocarea de resurse pentru sistemul românesc de educaţie, de stabilitate legislativă în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ din România, alocarea eficientă a resurselor către proiecte scalabile, care vor genera un impact pozitiv la nivelul întregului sistem de învăţământ şi calibrarea priorităţilor naţionale cu priorităţile pentru educaţie agreate la nivel european.
Analiza AmCham semnalează că, deşi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare la nivelul întregii ţări este necesară, investiţiile în infrastructură nu sunt suficiente şi, în lipsa unor intervenţii complementare, nu vor genera un impact pozitiv semnificativ. Investiţiile în laboratoare şi ateliere şcolare trebuie însoţite de programe de formare profesională pentru cadrele didactice şi de o regândire a conţinuturilor educaţionale şi a curriculei, astfel încât acestea să aibă o utilitate reală în procesul didactic. De asemenea, trebuie avute în vedere realizarea şi implementarea unor standarde de siguranţă pentru utilizarea laboratoarelor şcolare, precum şi formarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic pentru întreţinerea acestor infrastructuri. Totodată, trebuie dezvoltate şi mecanisme care să permită unităţilor de învăţământ reaprovizionarea cu materialele consumabile necesare pentru utilizarea laboratoarelor şcolare.
Sursa citată mai subliniază că succesul reformei educaţionale depinde de formarea personalului didactic şi de adecvarea competenţelor şi abilităţilor profesorilor la nevoile educaţionale specifice unei societăţi tot mai dinamice şi digitalizate.
"Remarcăm, din nefericire, lipsa unei reforme a carierei didactice şi a formării profesionale continue, din PNRR. Fără dezvoltarea unor mecanisme de evaluare permanentă a cadrelor didactice şi fără oportunităţi adecvate de formare profesională continuă (programe naţionale de formare, comunităţi de practică, schimburi de experienţă, standarde profesionale, etc), cadrelor didactice le va fi imposibil să ţină pasul cu nevoile generaţiilor viitoare. Mai mult, atragem atenţia că o reformă a carierei didactice este necesară şi pentru a încuraja atragerea talentelor în sistemul de învăţământ din România", spun reprezentanţii AmCham.
Analiza mai arată că actuala criză cauzată de pandemia COVID-19 a accelerat procesul de digitalizare a educaţiei, însă a relevat şi o serie de provocări sistemice pentru succesul eforturilor de digitalizare. Dintre acestea, lipsa abilităţilor digitale în rândul profesorilor şi elevilor este cea mai stringentă şi trebuie adresată cu prioritate.
"În contextul tranziţiei digitale la nivelul întregii Uniuni Europene, dezvoltarea abilităţilor digitale este imperativă. Adoptarea noilor tehnologii în activitatea didactică trebuie completată de măsuri care să asigure securitatea utilizării lor, în special în ceea ce priveşte accesarea internetului. De asemenea, digitalizarea sistemului de educaţie trebuie corelată cu Agenda pentru educaţie digitală a Uniunii Europene, pentru a asigura coerenţa sistemului de învăţământ din România cu sistemele de învăţământ din alte State Membre. Avem convingerea, pe baza experienţei din ale sisteme, că digitalizarea educaţiei, mai ales prin realizarea de resurse educaţionale deschise, poate contribui semnificativ la reducerea inechităţilor din sistem şi la îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru elevii din comunităţile vulnerabile", punctează reprezentanţii Camerei americane.
Ei mai semnalează că că starea precară actuală a sistemului de învăţământ din România a fost cauzată şi de o neadecvare a politicilor educaţionale la nevoile specifice (diferite) ale comunităţilor locale şi, de aceea, este necesar ca finanţările prin PNRR să ţină cont de aceste nevoi, iar direcţionarea resurselor să se facă prioritar către comunităţile dezavantajate. De asemenea, reforma educaţiei trebuie susţinută şi printr-o regândire a modalităţii de finanţare a sistemului de învăţământ, prin schimbarea paradigmei de finanţare per elev, cu o paradigmă de finanţare care să ţină cont de nevoile diferite ale şcolilor din România. În acest mod, se va încuraja performanţa şi se vor asigura mecanisme de intervenţie pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei acolo unde este cazul. Mai mult, o astfel de abordare va elimina şi competiţia artificială dintre unităţile de învăţământ din România, asigurând premisele unei dezvoltări sustenabile a sistemului de educaţie.
Reprezentanţii AmCham salută intenţia de creştere a autonomiei şcolilor din România şi îşi exprimă încrederea că o astfel de autonomie sporită este o soluţie adecvată pentru nevoile diferite ale şcolilor româneşti şi reducerea decalajelor dintre acestea. O astfel de măsură, susţin ei, trebuie însoţită însă de implementarea unor mecanisme transparente şi competitive de selecţie a managerilor şcolari, de formarea profesională continuă a acestora, de creşterea gradului de responsabilizare a managerilor şcolari şi de implementarea unor sisteme naţionale de evaluare a performanţei, clare, stabile şi obiective. În lipsa unor măsuri care să asigure atât guvernanţa transparentă a unităţilor de învăţământ, cât şi selecţia adecvată a managerilor şcolari, creşterea autonomiei şcolilor poate avea consecinţe negative asupra calităţii educaţiei. De asemenea, este nevoie şi de implementarea unui proces transparent şi competitiv pentru selecţia consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ din România, pentru a asigura profesionalizarea acestora şi succesul obiectivului de creştere a autonomiei unităţilor de învăţământ.
"Este binevenită alocarea semnificativă de resurse prin PNRR pentru serviciile de educaţie timpurie, însă atragem atenţia că mare parte dintre alocări sunt destinate construirii de infrastructură şcolară, ceea ce este însă doar o parte a soluţiei. Pentru atingerea obiectivelor de ţară asumate de România şi prevăzute în Proiectul România Educată, este nevoie de asigurarea resursei umane care să susţină serviciile de educaţie timpurie incluzive de calitate, de revizuirea şi operaţionalizarea cadrului legislativ prin care şi investitorii privaţi să poată activa/investi în servicii de educaţie timpurie. Concomitent cu asigurarea unui cadru de parteneriat funcţional şi eficient cu partenerii sociali, cu agregarea şi corelarea legislaţiei recente menită să susţină dezvoltarea educaţiei timpurii, investiţiile în infrastructură vor putea contribui la creşterea numărului şi calităţii acestor servicii", se mai arată în analiza citată.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este de peste 25 de ani între cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România şi un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România. În prezent, AmCham are peste 450 de companii americane, multinaţionale şi româneşti membre
