DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cancelarul german Angela Merkel face un nou apel la solidaritate către statele UE pentru stoparea migrației

Al Jazeera
Angela Merkel

Cancelarul german Angela Merkel se lansează în această săptămână în a treia sa încercare îndrăzneaţă de a redesena politica de migraţie a Uniunii Europene, dar se confruntă cu misiunea dificilă de a convinge alţi lideri UE să preia refugiaţi, chiar dacă planul său conţine stimulente generoase, notează marţi Reuters, potrivit Agerpres.

Cancelarul Merkel, care a preluat în Germania un milion de refugiaţi în 2015 şi a încheiat în 2016 un acord cu Turcia pentru a stopa migraţia prin Mediterana de Est, este forţa motrice din spatele unui nou pact în domeniul migraţiei, ce urmează să fie făcut public miercuri.

Planul propune împărţirea sarcinii de a accepta sutele şi uneori chiar miile de refugiaţi care sosesc pe mare în fiecare săptămână - o idee despre care un oficial UE spune că veteranul cancelar german speră să-i servească drept piatră de hotar a moştenirii sale politice.

Dar aceleaşi state care, acum 5 ani, au respins un sistem de cote de refugiaţi din războiul din Siria rămân ferm opuse acceptării de migranţi ce continuă să fugă de conflicte sau sărăcie din zone din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.

TOPUL ELITELOR: București, Ilfov și Timiș sunt cele mai puternice județe din România în fucție de cifa de afaceri

'Este o propunere puternică în sprijinul apelului Angelei Merkel pentru solidaritate în UE. Este testul privind moştenirea lui Merkel. Dar nu va reuşi', a afirmat oficialul.

Rugat să comenteze afirmaţiile, un purtător de cuvânt al guvernului german a răspuns: 'Vom comenta propunerile Comisiei Europene după ce Comisia le va fi publicat'.

Potrivit unor oficiali şi diplomaţi familiarizaţi cu proiectul, acesta ar urma să oblige fiecare stat membru să accepte un număr de refugiaţi în schimbul a 10.000 de euro/adult preluat, sume finanţate din bugetul UE.

Statele care nu îşi vor onora angajamentele ar fi supuse procedurilor de infringement în faţa justiţiei UE, ceea ce le-ar putea aduce amenzi grele. Punerea în aplicare a unor astfel de sancţiuni tinde însă să dureze ani de zile.

Planul ar viza de asemenea să accelereze returnările - inclusiv prin respingerea vizelor în cazul statelor care refuză să-şi preia cetăţenii - şi să sprijine ţări terţe în gestionarea migraţiei înainte ca oamenii să ajungă în Europa.

Cele aproximativ 140.000 de persoane care ajung anual în UE în căutare de azil reprezintă doar o fracţiune din cele 2 milioane care intră legal.

Este însă probabil că Polonia şi Ungaria, care s-au opus cu consecvenţă principiului relocării obligatorii, vor respinge acest plan.

'Nu putem accepta paradigma potrivit căreia solidaritatea se bazează pe măsuri obligatorii, inclusiv relocare', a scris luni pe platforma Euractiv ambasadorul polonez la UE, Andrzej Sados.

Angela Merkel, care a anunţat că nu va candida pentru un nou mandat în 2021, a întâmpinat deja o opoziţie puternică în UE în acest an, în încercarea de a convinge statele aşa-zis 'frugale' din UE să-şi dea acordul pentru fondul de relansare după pandemie, de 750 miliarde de euro.

În timp ce cerneala nu s-a uscat încă pe acest acord, Merkel are vântul în pânze din punct de vedere diplomatic la Bruxelles, iar în plan intern se bucură de rate mari de aprobare, atât în ce priveşte imigraţia, cât şi gestionarea crizei coronavirusului.

După ce în 2015 a deschis porţile Germaniei pentru refugiaţii sirieni, Merkel a suferit o serie de reculuri electorale, în timp ce extrema dreapta s-a urcat pe valul sentimentului antiimigraţie.

Drept semn al schimbării de atmosferă, primari germani s-au oferit în această lună să preia refugiaţi din fosta tabără supraaglomerată Moria, devastată de un incendiu, de pe insula Lesbos.

Tot acum, partidul antiimigraţie Alternativa pentru Germania înregistrează o scădere în sondaje.

Totuşi, un număr de state, printre care Austria, Slovenia şi Cehia, fie rămân reticente, fie se opun ferm presiunii lui Merkel spre solidaritate. Ţările respective spun că ar fi obligate să găzduiască oameni care le-ar afecta ţesutul social, ar împovăra serviciile sociale şi ar constitui riscuri de securitate.

Acesta este un motiv, spun oficiali, pentru care Merkel a ezitat timp de o săptămână înainte de a fi de acord cu preluarea a 1.500 din cei 12.000 de refugiaţi lăsaţi fără adăpost în urma incendiului din Moria. Acceptând aceşti migranţi, ea le-a cerut altor membri UE să-şi asume o parte de responsabilitate.

Până acum, alte nouă state UE au fost de acord să primească 400 de copii din fosta tabără Moria.

'Trebuie să normalizăm dezbaterea despre migraţie. Orice măsuri dificile urmează să fie luate, este mai uşor să fie luate acum, când situaţia de la frontiere nu este în criză', a arătat un al doilea oficial UE.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.