Premium
Preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, judecătorul Dragoş Călin, s-a supărat joi pe presă, pentru o inexactitate corectată rapid. Dacă alţi magistraţi din România se confruntă cu un volum uriaş de muncă, Dragoş Călin a găsit timp pentru o replică amplă, de câteva pagini, pe care a trimis mai multor redacţii, de pe adresa personală de email. Din păcate pentru magistrat, afirmaţiile sale ar putea fi încadrate cu uşurinţă la categoria abateri disciplinare. Întreaga poveste, în cele ce urmează.
Forumul Judecătorilor a deschis două acţiuni în instanţă împotriva Inspecţiei Judiciare, la Tribunalul Olt, pe motiv că instituţia nu ar fi oferit toate răspunsurile solicitate de asociaţie în baza Legii 544/2001. Dincolo de motivele cel puţin discutabile invocate pentru chemarea în judecată, Forumul a solicitat instanţei şi sesizarea Curţii de Justiţie a UE, cu întrebări legate de obligativitatea recomadărilor din rapoartele MCV. De cealaltă parte, Inspecţia Judiciară a solicitat Curţii de Apel Craiova strămutarea proceselor, pe motiv că aproape toţi judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ de la Tribunalul Olt, inclusiv cei chemaţi să judece procesul cu Forumul Judecătorilor, au legături cu asociaţia profesională. În unul dintre cele două procese, Tribunalul Olt a admis cererea de sesizare a CJUE.
Miercuri, 6 februarie, Curtea de Apel Craiova a admis cererea de strămutare a unuia dintre procese şi a respins cererea FJR de sesizarea a CJUE. STIRIPESURSE.RO şi alte publicaţii au scris iniţial că strămutarea procesului înseamnă şi anularea sesizării CJUE dispuse de Tribunalul Olt, însă sesizarea se făcuse în celălalt proces. Eroarea a fost îndreptată rapid, iar vineri, 8 februarie, urmează să se judece şi cererea de strămutare a celui de-al doilea proces, ceea ce ar putea duce într-adevăr la anularea sesizării CJUE.
Îndreptarea rapidă a erorii (pe care, desigur, ne-o asumăm) nu a fost suficientă pentru judecătorul Dragoş Călin, cel care a simţit nevoia trimiterii un drept la replică, de pe adresa personală de email, sub titlul „Precizări ale Asociației Forumul Judecătorilor din România ca urmare a publicării unor articole, în data de 07.02.2019, de natură a dezinforma amplu opinia publică”.
Vezi AICI replica integrală! (.pdf)
Întinsă pe şase pagini, replica judecătorului este în cea mai mare parte o prezentare a celor două acţiuni în instanţă împotriva Inspecţiei Judicare, din perspectiva Forumului Judecătorilor. Finalul abordează însă, în manieră speculativă, posibilul deznodământ al celor două procese, judecătorul Dragoş Călin expunându-şi opinia cu privire la faptul că strămutarea procesului în care a fost sesizată CJUE nu ar trebui să ducă la anularea sesizării deja dispuse.
"Legat de posibilitatea retragerii cererii de decizie preliminară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are o jurisprudenţă în plină dinamică. Spre exemplu, în cauza Elchinov[1], Curtea a stabilit că „dreptul Uniunii se opune ca o instanţă naţională, căreia îi revine sarcina de a se pronunţa asupra unei cauze după trimiterea spre rejudecare dispusă de o instanţă superioară sesizată cu recurs, să aibă obligaţia să respecte, în conformitate cu dreptul procesual naţional, dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa superioară, în cazul în care aceasta consideră, având în vedere interpretarea pe care a solicitat-o Curţii, că acea dezlegare nu este conformă cu dreptul Uniunii”.
Prin urmare, chiar şi în cazul ipotetic al unei eventuale admiteri a unei cereri de strămutare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are toate mijloacele pentru a stabili în ce măsură o astfel de soluţie, care în dreptul procesual român nici nu se motivează, poate afecta sau nu cererea de decizie preliminară, şi se poate pronunţa în consecinţă, în raport de competenţele sale. Dialogul dintre CJUE şi instanţele naţionale este gândit să aibă loc între parteneri egali și autonomi,[2] cu respectarea principiului cooperării loiale, (Hotărârea din 16 decembrie 2008, cauza C‑210/06, Cartesio, Hotărârea din 9 noiembrie 2010, cauza C‑137/08, VB Pénzügyi Lízing)", se arată în replica FJR.
Preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor pare să uite faptul că este el însuşi judecător, iar exprimarea opiniei cu privire la un proces aflat pe rolul unei instanţe este interzisă.
Articolul 10 alin. (1) al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorul prevede următoarele: „Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.”
De asemenea, articolul 99 al aceleiaşi legi spune clar: „Constituie abateri disciplinare: b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii.”
Judecătorul Dragoş Călin încheie replica sa în felul următor: „Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un apel tuturor ziariştilor, mai mult sau mai puţin specializaţi în domeniul juridic, ca toate materialele ce vor viza Asociaţia să fie bazate pe o activitate documentară completă şi onestă asupra tuturor elementelor factuale, fără speculaţii sau remarci neserioase.”
Lăsând la o parte stilul peiorativ al domnului judecător, preşedinte de asociaţie profesională, ne putem adresa şi noi tuturor celor mai mult sau mai puţin specializaţi în domeniul jurnalistic, dar dornici să stabilească standarde, asigurându-i că rolul presei este de a prezenta toate aspectele unui subiect, indiferent de speculaţiile şi remarcile neserioase ale altora.
Și, ca o ultimă remarcă, fie că te pricepi sau nu la domeniul juridic, este evident că pe fondul unor litigii închipuite (contestarea unei practici legale de a prelungi termenul de răspuns pe o solicitare întemeiată pe Legea 544) se urmăresc scopuri străine de fondul cauzei. Oare cât de mult se încadrează această practică în principiul exercitării cu bună-credință a drepturilor procesuale?
