Cântecul păsărilor poate avea un efect liniștitor asupra oamenilor, însă nu toate sunetele sunt percepute la fel de plăcut. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tübingen, Germania, sugerează că intensitatea, frecvența și complexitatea vocalizărilor influențează preferințele ascultătorilor. Mierla a obținut cel mai mare punctaj dintre cele 123 de specii analizate, potrivit CNN.
Cercetătorii au rugat 84 de persoane să asculte înregistrări cu vocalizările a 123 de specii de păsări sălbatice și să evalueze cât de plăcut li se pare fiecare sunet. Rezultatele studiului, publicat la 1 septembrie în revista Frontiers, au arătat că participanții au preferat, în general, sunetele mai blânde, cu un interval de frecvențe mai restrâns, dar și cântecele mai complexe.
Preferințele nu au părut să depindă de nivelul de cunoștințe al participanților despre păsări.
„Acest lucru sugerează că plăcerea de a asculta cântecul păsărilor este legată de ceva mai fundamental decât simpla cunoaștere a ceea ce asculți”, a declarat dr. Nadine Kalb, autoarea principală a studiului.
„Rezultatele noastre arată că asocierea mai multor caracteristici acustice este importantă pentru cât de mult ne place cântecul unei păsări și că diferite combinații ale acestor caracteristici acustice pot produce sunete foarte plăcute”, a adăugat cercetătoarea.
Mierla, pasărea cu cel mai apreciat cântec din studiu
Mierla comună (Turdus merula) a obținut cel mai mare punctaj mediu, de 4,52 din 5. Pasărea, întâlnită frecvent în grădini, parcuri și păduri din Europa, este cunoscută pentru cântecul său melodios, asemănător sunetului unui flaut.
La polul opus s-a aflat striga, ale cărei vocalizări au primit un punctaj mediu de 1,32 din 5. Sticletele european a obținut 4,26 puncte, măcăleandrul european – 4,04, iar pițigoiul albastru – 3,92.
Pentru a identifica trăsăturile asociate cu preferințele ascultătorilor, cercetătorii au comparat evaluările participanților cu caracteristicile acustice ale înregistrărilor.
Una dintre constatările surprinzătoare a fost preferința pentru cântecele mai elaborate, deși sunetele simple și repetitive ar putea părea, la prima vedere, mai ușor de ascultat.
„Am putea presupune intuitiv că sunetele simple și repetitive sunt mai ușor de procesat și, prin urmare, mai plăcute, însă a apărut tendința opusă: sunetele mai complexe au avut tendința să primească punctaje mai mari în ceea ce privește plăcerea produsă”, a explicat dr. Christoph Randler, autorul coordonator al studiului.
Cum ar putea fi folosite rezultatele în amenajarea orașelor
Autorii studiului consideră că rezultatele ar putea contribui, în viitor, la proiectarea parcurilor și a spațiilor verzi urbane. În loc să urmărească exclusiv reducerea zgomotului, specialiștii ar putea acorda mai multă atenție și sunetelor naturale prezente în aceste locuri.
Randler avertizează însă că simpla redare a cântecelor păsărilor prin difuzoare nu reprezintă neapărat o soluție. Într-o cercetare anterioară, echipa sa a constatat că adăugarea unor astfel de înregistrări nu a adus beneficii mai mari pentru starea de bine decât ascultarea păsărilor în mediul lor natural.
„Acest lucru ne amintește că vocalizările păsărilor au o dimensiune importantă dincolo de comunicarea dintre ele: reprezintă, de asemenea, o parte esențială a peisajului sonor perceput de oameni”, a declarat Randler.
Cercetătorul a subliniat și importanța atenției acordate sunetelor din natură.
„Poate că cea mai importantă concluzie este că atenția acordată păsărilor poate schimba modul în care percepem lumea naturală”, a declarat dr. Christoph Randler, autorul coordonator al studiului. „Chiar și atunci când nu înțelegem ce comunică o pasăre, cântecul ei ne poate atrage atenția, poate trezi sentimente pozitive și ne poate face mai conștienți de biodiversitatea din jurul nostru.”
Preferințele pot fi influențate și de experiențele personale
Dr. Olga Feher, conferențiar universitar în psihologie la Universitatea Warwick din Anglia, care nu a participat la studiu, consideră că rezultatele indică existența unor factori biologici implicați în preferințele oamenilor pentru cântecul păsărilor.
„Rezultatele sugerează că există cel puțin anumiți factori biologici care influențează preferințele oamenilor pentru cântecul păsărilor.”
Experiențele personale pot influența însă modul în care sunt percepute aceste sunete. Feher studiază cintezele zebră, ale căror cântece rapide sunt adesea considerate neplăcute, dar pe care ea le apreciază datorită asocierilor pozitive.
Cercetătoarea atrage atenția că favorizarea speciilor cu un cântec considerat melodios ar putea afecta eforturile de conservare a păsărilor ale căror vocalizări sunt percepute ca fiind mai puțin plăcute.
La rândul său, dr. Robert Lachlan, cercetător în domeniul comunicării animale la Royal Holloway, Universitatea din Londra, consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili ce caracteristici fac ca un cântec să fie atrăgător pentru oameni. El a remarcat că păsări cunoscute pentru cântecele lor, precum mierlele și privighetorile, folosesc adesea note relativ joase, asemănătoare sunetului unui flaut.
Cercetătorii spun că nu există o formulă unică pentru un cântec plăcut
Nadine Kalb subliniază că rezultatele nu indică existența unei singure caracteristici acustice care să explice preferințele ascultătorilor.
„Mierla, pitulicea fluierătoare și silvia cu cap negru sună destul de diferit una de cealaltă, însă toate au primit punctaje foarte mari în ceea ce privește plăcerea produsă”, a declarat ea. „Rezultatele noastre nu se referă la o singură caracteristică acustică luată separat, ci mai degrabă la faptul că asocierea dintre frecvență, amplitudine și lățimea benzii de frecvențe este importantă pentru cât de plăcut este perceput sunetul unei păsări.”
Autorii precizează că studiul identifică asocieri între caracteristicile sunetelor și evaluările participanților, fără să explice încă mecanismele prin care creierul uman dezvoltă aceste preferințe.
„Studiul stabilește care caracteristici acustice sunt asociate cu percepția unui sunet ca fiind plăcut; nu ne spune încă exact de ce creierul nostru preferă aceste caracteristici”, a declarat Randler.
Cercetările viitoare vor urmări să stabilească de ce oamenii preferă anumite cântece ale păsărilor și dacă aceste preferințe se regăsesc în culturi și medii diferite.
Comentează