Câștigurile Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina au scăzut aproape la zero în acest an, potrivit celor mai recente cifre furnizate de observatori independenți și de armata Kievului.
Rusia suferă pierderi pe câmpul de luptă, deoarece comercianții americani refuză, se pare, să onoreze acordul pe motorină încheiat între Donald Trump și Vladimir Putin, relatează Al-Jazeera.
Teritoriul cucerit de forțele ruse în primele 10 luni ale anului 2026 se ridică la 117,38 km pătrați (45,32 mile pătrate), potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington care utilizează imagini geolocalizate open-source.
Prin comparație, câștigurile în 2025 au fost de 5.304 km pătrați (2.047,95 mile pătrate), inclusiv 473 km pătrați (182,63 mile pătrate) de teritoriu rusesc recucerit în regiunea Kursk, în timp ce în 2024 au fost de 3.604 km pătrați (1.391,31 mile pătrate).
Asta înseamnă că Rusia a avansat cu o rată de 0,38 km pătrați (0,15 mile pătrate) pe zi în acest an, comparativ cu 13,25 km pătrați (5,12 mile pătrate) pe zi în 2025 și 9,9 km pătrați (3,82 mile pătrate) pe zi în 2024.
În plus, Rusia înregistrează un număr mai mare de victime în acest an.
Statul Major General al Ucrainei a estimat la 381.300 numărul personalului rus ucis sau grav rănit între 1 ianuarie și 31 octombrie.
Al Jazeera nu poate verifica independent afirmațiile privind victimele niciuneia dintre părți.
Pierderile estimate ale Rusiei au depășit în mod repetat noi recorduri lunare pentru întregul război de la începutul verii – 42.860 în iulie, 46.230 în septembrie și 54.400 în octombrie – în timp ce armata ucraineană încerca să atingă o țintă lunară de 50.000 de victime stabilită de președintele Volodimir Zelenski în ianuarie.
Pierderile depășesc cu mult capacitatea de recrutare estimată a Rusiei, de 24.000-30.000 pe lună.
Deși Rusia a pierdut controlul ferm asupra teritoriului ucrainean în aprilie și mai, și-a sporit zonele de infiltrare, unde controlul este contestat.
În septembrie și octombrie însă, Rusia a pierdut atât teritorii controlate ferm, cât și teritorii infiltrate, arată evaluările ISW.
Zelenski și prim-ministrul său au citat aceste tendințe înrăutățitoare drept motivele pentru care Rusia intensifică atacurile la distanță care vizează infrastructura energetică. Civili au fost uciși în aceste atacuri, ceea ce i-a făcut pe ucraineni să creadă că Moscova optează pentru război psihologic.
Rusia a declanșat un bombardament neobișnuit de puternic în săptămâna încheiată pe 6 noiembrie, inclusiv 2.346 de drone și peste 80 de rachete asupra Ucrainei.
Atacurile au atins un apogeu pe 3 noiembrie, cu 370 de drone și 76 de rachete.
Sute de mii de familii se confruntă cu pene de curent la începutul iernii.
Într-unul dintre cele mai sângeroase atacuri comise în Rusia în acest an, în satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia, cel puțin 50 de persoane au fost ucise .
„Invadatorii știau că, lunea, ajutoarele umanitare erau distribuite la centrul de reziliență Komyshuvakha. Locuitorii comunității vin aici pentru alimente, medicamente și articole de primă necesitate”, a declarat serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR).
Atacul a avut loc în ziua în care s-a încheiat un armistițiu de șase zile la Oleshky, la 250 km sud-vest de Komyshuvakha, în regiunea Herson.
Intermediat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , armistițiul local a fost cel mai lung respectat vreodată și a permis părților beligerante să evacueze 800 de locuitori ai orașului asediat, care se află pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia.
Reporterul militar rus Vladimir Romanov a fost arestat de autoritățile din țara sa după ce a relatat că locuitorii din Oleshky care au ales să meargă în Ucraina au umplut 17 autobuze, în timp ce cei care au ales să meargă în Rusia au umplut patru.
Moscova a invocat presupusul abuz asupra minorității sale vorbitoare de limbă rusă din Ucraina ca fiind unul dintre principalele motive ale invaziei sale la scară largă din 2022 și a susținut că aceasta ar fi binevenită ca o forță eliberatoare.
Războiul petrolului
Ucraina a reluat aproape zilnic țintirea rafinăriilor rusești în ultima săptămână, lovind opt în șapte zile.
Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a declarat că trei rafinării au fost afectate pe 30 octombrie.
Ucraina a lovit alte două rafinării din complexul Ufa din Republica Bashkortostan pe 31 octombrie. A doua zi, a lovit rafinăria Nizhegorodnefteorgsintez a companiei Lukoil din Nijni Novgorod și o stație de producție și expediere din regiunea Samara a doua zi. A lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl pe 3 noiembrie și rafinăria de petrol din Riazan pe 5 noiembrie.
Atacurile au fost concepute pentru a priva Rusia de venituri din energie și exporturi și pentru a zădărnici un acord încheiat între președintele rus Vladimir Putin și Donald Trump pe 9 octombrie, când liderul american a invitat Rusia să vândă 1,8 milioane de tone de motorină pe piața globală până la sfârșitul anului pentru a ajuta la scăderea prețurilor la transport.
Invitația lui Trump a contrazis sancțiunile americane privind petrolul și Legea Lindsey Graham, pe care președintele o promulgase cu 11 zile mai devreme, care îi dădea puterea de a impune sancțiuni altor țări care cumpără petrol rusesc.
Kremlinul a umplut de atunci patru cisterne cu motorină, a relatat Financial Times (FT), în speranța de a o vinde SUA și de a pune capăt efectiv sancțiunilor petroliere împotriva sa. Dar se pare că aceste cisterne nu au reușit să găsească cumpărători dispuși să își asume consecințele legale ale achiziționării de petrol rusesc. Kremlinul a respins raportul FT drept o știre falsă.
Pe 27 octombrie, senatorul american Richard Blumenthal, coautor al Legii Lindsey Graham, a avertizat o companie maritimă greacă care operează una dintre cele patru nave încărcate cu motorină să nu încerce să descarce încărcătura în SUA.
„Președintele poate să fi acordat o licență pentru a facilita această tranzacție, dar numai Congresul o poate face valabilă din punct de vedere juridic”, scrisese Blumenthal, avertizându-i practic pe toți transportatorii că se vor confrunta cu o încurcătură juridică între legea statutară și ordinele executive prezidențiale.
Instanțele americane au anulat multe dintre ordinele executive ale lui Trump în primii doi ani de mandat.
