Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, respinge discursul alarmist despre o presupusă „apocalipsă economică” a României, pe care o califică drept „o cobzăreală de doi bani”, întreținută pe unele posturi de televiziune și în social media. Într-un editorial publicat pe Contributors, economistul susține că realitatea economică este mult diferită de scenariile catastrofale vehiculate în spațiul public.
„Eu, unul, m-am săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea economiei și a întregii țări sub povara programului criminal al guvernului Bolojan. Pe unde mă duc, pe unde mă întorc, oriunde, pe multe posturi de tv și pe social media, nu aflu decât de tragedia care ne lovește, pas cu pas, vinovat fiind, evident, primul ministru, care a tăiat, ca un contabil idiot, drepturile câștigate de cei mulți. O cobzăreală de doi bani, din fericire foarte departe de realitate. Cum stau de fapt lucrurile?”, își începe Rădulescu opinia.
Deficitul de 9,3% și „prăpastia” de dinaintea guvernului Bolojan
Rădulescu argumentează că economia României se afla efectiv într-o situație fragilă înainte de instalarea guvernului condus de Ilie Bolojan, în 2025. El atrage atenția asupra unui deficit bugetar de 9,3% din PIB într-un an fără crize externe, arătând că acesta constituia o amenințare reală la adresa stabilității economice.
„Un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, de niciun fel, este doar măsura iresponsabilității guvernului țării, care ne-a adus efectiv în pragul unei prăbușiri totale”, scrie consilierul BNR, adăugând că societatea s-ar fi confruntat cu retrogradarea ratingului și fuga investitorilor dacă această situație nu ar fi fost corectată.
Rădulescu mai subliniază că, în comparație cu evoluția Greciei în două decenii, România a înregistrat creșteri semnificative ale nivelului de trai: „La noi, în aceeași perioadă, a crescut cu 134%!!!”.
Consilierul BNR consideră că reducerea rapidă a deficitului bugetar nu a fost un moft politic, ci o necesitate economică fundamentală. Fără această ajustare, susține el, România ar fi continuat să trăiască „cu mult peste cât produce”, punând presiune asupra finanțelor publice și asupra credibilității externe.
„Trăiam cu mult, cu foarte mult peste cât produceam. Iar asta este o realitate dură și indiscutabilă”, notează Rădulescu, argument pentru care măsura adoptată de guvernul Bolojan de a strânge cureaua nu reprezintă o exagerare, ci un răspuns necesar la dezechilibrul anterior.
Majorările de taxe
Rădulescu explică și motivele pentru care guvernul a decis să majoreze TVA și accizele la combustibil imediat: aceasta ar fi fost „singura posibilă” măsură care să aducă, într-un termen scurt, resurse suplimentare la bugetul statului, dar și o reacție clară față de creditorii internaționali.
În textul său, el afirmă că măsurile:
„au adus în scurt timp bani mai mulți la buget”,
„au fost ușor de înțeles de creditorii României”,
„au avut un efect colateral de atenuare a cererii agregate, prin reducerea moderată a consumului intern”.
Contrar previziunilor că o astfel de taxare ar reduce veniturile, Rădulescu menționează: „Nu a fost nicio prăbușire a consumului, nicio scădere a veniturilor statului”.
Consilierul BNR comentează și criticile privind taxarea în exces a veniturilor și proprietăților. El susține că o mai mare taxare a proprietăților este „mult mai puțin dăunătoare decât a taxa suplimentar munca”, întrucât România rămâne printre statele UE cu cele mai scăzute impozite pe proprietate.
Deși apără direcția macroeconomică, Rădulescu recunoaște că nu toate măsurile au fost perfecte. El critică faptul că restructurarea aparatului de stat nu a avansat și că administrația publică rămâne „în mare parte intactă”. El susține că aceasta ar fi fost o ocazie pentru reforme autentice, în loc de menținerea unor structuri ineficiente.
Cât de aproape este apocalipsa?
Rădulescu insistă că datele economice arată evoluții care contrazic scenariile apocaliptice. El remarcă că, deși datele finale pentru 2025 nu sunt încă complete, realitatea indică o creștere economică peste 1%, spre deosebire de scădere, și un deficit bugetar mai redus decât cel din 2024. „Deficitul bugetar este mai redus decât în 2024”, notează economistul, referindu-se la un nivel de 6,4% din PIB după 11 luni.
Editorialul include și progrese la nivelul absorbției fondurilor europene, unde ritmul plăților a crescut semnificativ în ultimele luni ale anului 2025, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea cadrului economic după instalarea guvernului Bolojan.
În plus, Rădulescu salută și scăderea IRCC de la 6,06% la 5,68%, un factor care determină reducerea ratelor la creditele imobiliare pentru debitori, evidențiind astfel și un impact pozitiv pentru populație.
Statul obez și întreprinderile ineficiente
În concluzie, consilierul BNR arată că adevărata provocare pentru România nu este reducerea consumului sau ajustarea fiscală, ci ineficiența structurii statului și a întreprinderilor publice, în special a celor aproximativ 1.500 de companii de stat care consumă resurse fără rezultate palpabile. „Dar subiectul pare să fie tabu”, subliniază el.
„După părerea mea, aici este marea problemă a societății românești. Nu în creșterea cu 4% a prețului carburantului, ci în hemoragia uriașă de resurse pe care o avem dintr-o administrație publică obeză și indiferentă și un sector al întreprinderilor de stat ineficient, mare risipitor de resurse. Dar, în loc să punem degetul pe rană, ne complăcem într-o văicăreală fără noimă, în a produce confuzie si nemulţumire publică. Cui prodest?”, conchise consilierul BNR Eugen Rădulescu.
Comentează