Premium
Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a ieșit din nou la rampă în ultimele zile cu o serie de afirmații controversate la adresa României și cu privire la pașii pe care țara noastră vecină îi va face din 2017.
Printre altele, Dodon cere ajutorul Rusiei în oprirea „românizării” cetățenilor moldoveni, proces care se desfășoară într-o manieră „agresivă”:
„România oferă în fiecare an studii gratuite pentru mai mult de 5.000 de tineri din Republica Moldova. Aceşti tineri se bucură de o bursă, de cazare gratuită. Înţelegeţi ce îi învaţă acolo? Ei primesc cetăţenia românească, apoi se întorc. Acest lucru înseamnă românizare. Rusia, dacă nu greşesc, oferă doar 150-200 de locuri. Simţiţi diferenţa? Ei (românii) vin foarte agresiv. Şi educarea copiilor, şi societatea civilă. Dar noi cum le răspundem? Doar cu cuvinte frumoase? Aşa însă nu vom reuşi. Deocamdată, ne ţinem puternici, menţinem statalitatea moldovenească, de foarte multe ori pe entuziasm şi datorită faptului că avem aceleaşi rădăcini (cu Rusia),” a declarat Igor Dodon.
Este interesant de văzut cum, pe de-o parte, noul președinte ales al Republicii Moldova vorbește des despre statalism și moldovenism, iar pe de cealaltă parte, ultimul congres al PSRM, partidul din partea căruia Dodon a candidat la președinție, a fost ținut în limba rusă, deși limba oficială în Republica Moldova este cea română.
Congresul al XIV-lea al PSRM a adoptat o rezoluție care presupune pașii pe care conducerea partidului trebuie să îi facă începând din 2017. Printre aceștia, se regăsesc obiective precum denunțarea Acordului de Asociere cu UE, aderarea la Uniunea Euroasiatică, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, interzicerea unionismului sau susținerea statalității R. Moldovei.
Având de partea sa președintele ales, PSRM a devenit cel mai important partid de stânga, cu afinități pro-ruse, din Republica Moldova. La acest lucru a contribuit și decăderea Partidului Nostru, al cărui lider, Renato Usatîi, a fugit în Rusia, în urma emiterii unui mandat de arestare internațional pe numele său. Astfel, PSRM a rămas singurul exponent viabil pentru curentul pro-rus.
Este din ce în ce mai clară direcția pe care Igor Dodon și PSRM doresc să o impună Moldovei. Aceasta este cu atât mai periculoasă cu cât a fost anunțată și asumată încă din campanie, deci nu reprezintă doar aspirațiile unor lideri politici pro-ruși, ci se bucură de sprijinul unei majorități sensibile din Republica Moldova. Cum poate fi totuși oprit Igor Dodon?
Declanșarea alegerilor parlamentare anticipate ar fi un dezastru pentru forțele pro-europene. Cu bune, cu rele, actuala guvernare nu stă în genunchi în fața Rusiei, cum s-ar întâmpla în cazul în care PSRM ar câștiga alegerile. Și dacă alegerile ar avea loc în acest moment, partidul al cărui lider informal rămâne Igor Dodon, ar avea cele mai mari șanse să le câștige.
De asemenea, în timp ce curentul pro-rus este reprezentat astăzi în cea mai mare parte de către PSRM, pro-europenii sunt divizați între cei de la guvernare și cei din opoziție. La rândul ei, nici măcar opoziția pro-europeană nu este una compactă, ci este realizată pe mai multe voci și, adesea, pe mai multe direcții.
Astfel, pentru ca Igor Dodon și PSRM să nu ducă Moldova pe un drum ireversibil, e nevoie de o activitate comună din partea forțelor politice pro-europene, oricâte lucruri le-ar diferenția pe acestea. La momentul actual, indeferent de cât de mult ar vorbi unii despre statalism, în Republica Moldova există doar două alternative: Rusia sau Uniunea Europeană și este nevoie ca fiecare actor politic să-și aleagă partea.
