Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, reacționează la declarațiile făcute de Mircea Abrudean în timpul audierii pentru preluarea portofoliului Internelor și respinge, punct cu punct, mai multe dintre evaluările critice formulate de acesta în fața parlamentarilor. Deși își începe mesajul felicitându-l pe Abrudean pentru avizul pozitiv primit în comisiile de specialitate, Predoiu îi transmite apoi, într-un ton pe alocuri incisiv, că unele afirmații despre MAI ar trebui raportate „la situația concretă, nu la impresii” și că „simplele deziderate și evaluările generalizate nu schimbă realitatea din teren”.
Mircea Abrudean, propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Siegfried Mureșan, a primit marți aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu 22 de voturi pentru, șapte împotrivă și opt abțineri. În timpul audierii, acesta a declarat că obiectivul central al mandatului său va fi „restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea instituției de a proteja viața” și a indicat printre priorități combaterea violenței domestice, a femicidului și a traficului de droguri.
Predoiu, despre „restabilirea încrederii”: „Să ne documentăm și să ne raportăm și la cifre”
Predoiu contestă chiar premisa potrivit căreia încrederea în Ministerul Afacerilor Interne și în Poliție ar trebui „restabilită”.
„Am înțeles că «restabilirea încrederii în capacitatea MAI de a proteja» ar urma să fie o prioritate, ceea ce presupune, implicit, că această încredere nu ar exista sau s-ar fi diminuat, de vreme ce trebuie «restabilită»”, afirmă ministrul.
El invocă datele Eurobarometrului, potrivit cărora încrederea în Poliție ar fi crescut de la 50% în toamna anului 2023 la 52% în primăvara anului 2024 și 53% în primăvara anului 2026.
Predoiu arată, de asemenea, că 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență pentru gestionarea dezastrelor sau situațiilor de urgență și susține că, în cazul pompierilor, nivelul de încredere ajungea la 90% în 2025.
„Prin urmare, este bine ca, atunci când discutăm asemenea teme, să ne documentăm și să ne raportăm și la cifre. Sunt, de altfel, niveluri de încredere net superioare celui de care se bucură Parlamentul”, punctează Predoiu.
Ministrul admite că există în continuare probleme importante în sistem, inclusiv un deficit de personal de aproximativ 23%, dar subliniază că aproximativ 28.000 de angajați ai MAI acționează zilnic în stradă.
„Sper ca aceste niveluri de încredere să fie menținute și crescute, indiferent de cine va conduce Ministerul Afacerilor Interne”, adaugă acesta.
Violența domestică: „Nu este riguros și nici fair-play să vorbești ca și cum instituțiile ar porni acum de la zero”
O altă replică vizează tema violenței domestice și a femicidului, pe care Abrudean a prezentat-o drept una dintre prioritățile mandatului său. În timpul audierii, ministrul propus a indicat și el date privind peste 103.000 de intervenții ale polițiștilor în primele opt luni ale anului și peste 5.000 de sisteme electronice de monitorizare utilizate.
Predoiu susține că amploarea fenomenului nu poate fi redusă la activitatea Poliției, pentru că numeroase cauze țin de factori sociali, educaționali și economici.
Potrivit datelor prezentate de el, polițiștii au intervenit în primele opt luni ale anului 2026 în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului precedent, iar numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%.
În același timp, afirmă Predoiu, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, iar polițiștii au emis 13.751 de ordine de protecție provizorii, în creștere cu 46,8%. În 5.334 de cazuri ar fi fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului.
„Nimeni responsabil nu poate transforma aceste cifre într-un motiv de automulțumire. Dar nici nu este riguros și nici fair-play să vorbești despre acest domeniu ca și cum instituțiile ar porni acum de la zero”, afirmă ministrul.
Predoiu insistă că mecanisme precum ordinele de protecție, evaluările de risc sau monitorizarea electronică sunt rezultatul unor ani de muncă.
„Aceste mecanisme nu s-au materializat peste noapte. Se muncește de ani de zile, iar firesc ar fi ca orice declarație programatică să țină cont și de munca deja făcută”, precizează acesta.
Actualul ministru arată însă că sunt necesare în continuare modificări legislative și resurse suplimentare și dă exemplul ordinelor de protecție în care este stabilită o distanță foarte mică între agresor și victimă.
„Legi mai bine articulate, o jurisprudență mai atentă la realitatea din teren — de exemplu, un ordin de protecție stabilit pentru o distanță de numai 15 metri poate deveni, în practică, dificil de pus în aplicare eficient — precum și resurse umane suficiente pot crește capacitatea de protecție”, susține Predoiu.
El avertizează că monitorizarea electronică presupune inclusiv personal suplimentar pentru gestionarea alertelor și pentru intervenția efectivă.
„Aici pot fi aduse contribuții reale, prin soluții concrete. Simplele deziderate și evaluările generalizate nu schimbă, prin ele însele, realitatea din teren”, afirmă ministrul.
Predoiu respinge ideea unui „provizorat generalizat” în Poliție
Ministrul răspunde și criticilor privind numărul mare de funcții de conducere ocupate temporar în structurile teritoriale ale Poliției.
„Și aici este util să pornim de la situația concretă, nu de la impresii sau concluzii preluate din surse diverse”, afirmă Predoiu.
Potrivit datelor prezentate de acesta, dintre cele 41 de inspectorate județene de poliție și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conduceri numite în urma concursurilor.
În nouă cazuri funcțiile sunt ocupate temporar, iar pentru patru dintre acestea procedurile de concurs ar fi deja în desfășurare.
„Faptul că există asemenea situații trebuie tratat și corectat, nu negat. Dar nouă funcții ocupate temporar din 42 de structuri, dintre care patru sunt deja în procedură de concurs, nu descriu un sistem aflat într-un «provizorat generalizat»”, susține Predoiu.
În opinia sa, problema structurală este deficitul de personal, estimat la aproximativ 23%.
„Reformă”, un termen „uneori chiar abuzat”
Una dintre cele mai incisive părți ale articolului lui Predoiu vizează discursul despre reforma Ministerului Afacerilor Interne.
„În sfârșit, dar nu în ultimul rând, câteva observații despre «reformă», un termen intens folosit - uneori chiar abuzat - în ultimele luni”, scrie ministrul.
Predoiu afirmă că necesitatea reformării MAI nu este pusă în discuție, dar susține că schimbările nu pot fi reduse la formularea unor intenții politice.
„Dar, pentru o reformă sau o recalibrare instituțională, nu este suficient să ai o viziune. Aceasta trebuie raportată obligatoriu la condițiile concrete și la prioritățile operative generate de nevoia socială”, afirmă el.
Mai mult, Predoiu susține că în MAI există deja „un concept integrat de recalibrare instituțională”, aplicat de câteva luni, chiar dacă acesta nu ar fi beneficiat de „publicitatea politică practicată în alte zone”.
„Unele măsuri, care țin strict de gestiunea internă a MAI, sunt deja în plină desfășurare. Transformările din zona digitalizării, din protecția frontierei, din intensificarea combaterii traficului de droguri sau din domeniul serviciilor publice au fost lansate, iar unele au fost deja finalizate”, afirmă acesta.
Predoiu răspunde și criticilor privind lupta împotriva traficului de droguri.
„Și în privința drogurilor, cifrele demonstrează că nu «se resemnează» nimeni. În timp ce comentariile politice pe această temă au curs, polițiștii antidrog au scos din circuit, în ultimii trei ani, cantități de ordinul tonelor de droguri și mii de traficanți”, afirmă ministrul.
Predoiu: Mai ușor să proclami reforma decât să o duci până la capăt
Ministrul susține că o reformă profundă a MAI presupune inclusiv modificarea unui cadru legislativ vechi, în unele domenii, de două sau chiar trei decenii.
Pentru asemenea schimbări, spune Predoiu, sunt însă necesare „o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă”.
El face în acest context și o referire directă la tensiunile politice din coaliția de guvernare.
„Într-un context în care, în ultimele 12 luni, o mare parte din energia politică a fost consumată de confruntările din interiorul fostei - sau viitoarei - coaliții, este riscant să lansezi spre Parlament reforme legislative majore fără o minimă garanție că ele vor fi adoptate sau că nu vor fi alterate de confruntarea politică”, afirmă Predoiu.
Concluzia sa are forma unei replici directe la discursul reformist al succesorului propus:
„Altfel, este întotdeauna bine să afirmăm voința de reformă. Mai dificil este să construim condițiile în care reforma poate fi efectiv realizată și dusă până la capăt.”
Predoiu insistă că necesitatea modernizării instituției nu trebuie să ducă la ignorarea rezultatelor obținute de angajații MAI și invocă inclusiv aprecierea exprimată recent de un oficial american pentru activitatea României în protecția frontierei și combaterea migrației ilegale.
„Sunt realități care își pot găsi oricând locul într-o dezbatere parlamentară serioasă”, își încheie Cătălin Predoiu articolul.
Mircea Abrudean urmează să ajungă efectiv la conducerea Ministerului Afacerilor Interne numai dacă lista și programul Guvernului Siegfried Mureșan vor primi votul de învestitură al Parlamentului. Ședința plenului reunit pentru vot este programată miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Avizele acordate candidaților la funcțiile de ministru de comisiile parlamentare sunt consultative.
Comentează