Curtea Constituțională este așteptată să tranșeze miercuri, 30 septembrie, două conflicte juridice de natură constituțională cu implicații importante pentru raporturile dintre puterile statului, chiar în ziua în care Parlamentul se reunește pentru a acorda sau respinge votul de învestitură Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Pe masa judecătorilor constituționali se află, pe de o parte, conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata unor restanțe salariale ale magistraților de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar pe de altă parte conflictul dintre Guvern și Parlament declanșat de adoptarea unei ordonanțe de urgență privind programul SAFE după demiterea Cabinetului Bolojan.
Cele două dosare au fost amânate din nou la termenul din 23 septembrie, CCR stabilind pentru ambele data de 30 septembrie. În cazul sesizării privind OUG SAFE, acesta este deja al patrulea termen la care pronunțarea a fost amânată.
Potrivit unor surse din cadrul Curții Constituționale, consultate de stiripesurse.ro, amânările succesive au început să genereze tensiuni între judecătorii constituționali. La ultimul termen, președinta CCR, Simina Tănăsescu, le-ar fi cerut colegilor să accepte încă o amânare a soluționării celor două cauze, fără să prezinte însă un motiv concret pentru această solicitare, susțin sursele citate.
CCR decide în timp ce Parlamentul votează Guvernul Mureșan
Momentul este cu atât mai important cu cât pronunțarea Curții coincide cu una dintre cele mai tensionate zile politice ale acestei perioade.
Camera Deputaților și Senatul se reunesc miercuri, de la ora 13:00, pentru votul de învestitură asupra Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Calendarul a fost stabilit de Birourile Permanente reunite, după două zile de audieri ale miniștrilor propuși.
Mureșan merge în Parlament susținut de PNL, USR și UDMR, formațiuni care nu dispun singure de cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Cabinetului. Premierul desemnat a vorbit despre aproximativ 170 de voturi ale celor trei partide.
În acest context politic, CCR urmează să se pronunțe tocmai asupra limitelor atribuțiilor unui Guvern demis și asupra raporturilor constituționale dintre Executiv, Parlament și puterea judecătorească.
Dosarul celor aproape 5 miliarde de lei pentru magistrați
Primul conflict a fost adus în fața CCR, în 2 iulie, de premierul interimar de atunci, Ilie Bolojan, și privește raporturile dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în problema plății drepturilor salariale restante ale magistraților.
Litigiul își are originea în demersurile ÎCCJ pentru obținerea fondurilor necesare achitării unor restanțe salariale și penalități evaluate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Curtea de Apel București a admis, în 5 mai, cererea prin care Executivul era obligat să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv, dacă era necesar, prin rectificare bugetară.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte.
În paralel, Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că o instanță nu poate impune Executivului modul în care trebuie distribuite resursele bugetului general consolidat.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, afirma Bolojan.
CCR trebuie să stabilească până unde poate merge controlul instanțelor asupra obligațiilor financiare ale statului și dacă o hotărâre judecătorească prin care Guvernul este obligat să asigure anumite alocări bugetare reprezintă sau nu o intruziune în competențele constituționale ale Executivului și Legislativului.
Conflictul privind SAFE: putea un Guvern demis să mai adopte ordonanțe de urgență?
Cel de-al doilea dosar are o miză constituțională diferită și privește limitele în care poate acționa un Guvern după adoptarea unei moțiuni de cenzură.
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu OUG nr. 38/2026.
Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură la 5 mai, iar ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial la 8 mai.
Grindeanu susține că Executivul nu mai putea exercita în această perioadă atribuții de legiferare delegată, întrucât art. 110 alin. (4) din Constituție limitează activitatea unui Guvern al cărui mandat a încetat la actele necesare pentru administrarea treburilor publice.
„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă”, se arată în sesizare.
Președintele Camerei reclamă și faptul că Guvernul ar fi intervenit prin ordonanță în domenii în care existau deja proiecte și propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului.
În argumentația sa, Grindeanu susține că Executivul s-ar fi transformat astfel din „legiuitor delegat” într-o autoritate care concurează Parlamentul, deși mandatul politic al Guvernului fusese deja retras prin moțiune de cenzură.
CCR a amânat în repetate rânduri o soluție în această cauză, inclusiv la termenele din 10 iunie, 18 iunie, 15 iulie și 23 septembrie, ultimul termen fiind stabilit pentru miercuri, 30 septembrie.
Două decizii care pot fixa limite importante pentru viitoarele guverne
Dincolo de disputele concrete dintre Bolojan, ÎCCJ și Parlament, hotărârile CCR sunt relevante pentru viitor deoarece pot clarifica două zone sensibile ale arhitecturii constituționale.
În primul dosar, Curtea este chemată să traseze granița dintre autoritatea instanțelor de a impune executarea unor drepturi recunoscute și competența Guvernului și Parlamentului de a decide asupra alocării resurselor bugetare.
În dosarul SAFE, CCR trebuie să clarifice cât de extinsă este noțiunea de „administrare a treburilor publice” și dacă un Guvern demis prin moțiune de cenzură mai poate adopta ordonanțe de urgență cu un conținut normativ substanțial.
Astfel, în aceeași zi în care Parlamentul decide dacă România va avea un nou Guvern cu puteri depline, judecătorii constituționali sunt chemați să stabilească limitele în care poate funcționa tocmai un Executiv rămas fără încrederea Parlamentului.
Comentează