Premium
Cătălin Raiu, președintele FoRB România, și membru al panelului de experți pe libertate religioasă la OSCE, a avut astăzi o întrevedere cu domnul deputat Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi a xenofobiei.
Cătălin Raiu a prezentat cele mai recente ghiduri ale OSCE în domeniul libertății religioase și politicilor de combatere a antisemitismului, arătând faptul că standardele și angajamentele internaționale la care și țara noastră este parte au fost sedimentate conceptual de-a lungul timpului începând cu Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) cu scopul de a fi evitate ororile regimurilor totalitare, printre care și Holocaustul, potrivit forbromania.com.
Cătălin Raiu a prezentat, de asemenea, creșterea interesului actorilor internaționali (Uniunea Europeană, Departamentul de Stat al SUA, USCIRF, OSCE și ONU) pentru extinderea Alianței Internaționale a Libertății Religioase și pentru dezvoltarea rețelei internaționale de reprezentanți speciali pentru promovarea libertății religioase ca soluție pentru refacerea echilibrelor democratice post-pandemice.
Domnul deputat Alexandru Muraru a prezentat prioritățile sale ca reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi a xenofobiei și a apreciat faptul că la fel ca în cazul libertății religioase, efortul de combatere a antisemitismului se construiește în spațiul nord-atlantic prin politici publice rezultate în urma unui dialog instituționalizat și transparent cu toți actorii care pot furniza expertiză și bune practici.
Atât combaterea antisemitismului, cât și promovarea libertății religioase sunt obligații democratice pentru orice stat european, dat fiind faptul că regimurile democratice se bazează pe o continuă maximizare a drepturilor cetățenești, promovarea demnității umane și a consensului social.
România are nevoie de recuperarea virtuților democratice, mai ales după această perioadă dificilă cauzată de pandemia de Covid-19, racordarea țării noastre la practicile și politice publice democratice, precum și de un dialog cât mai intens între toți actorii sociali care pot contribui la binele comun al societății. Atât promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, cât și promovarea libertății religioase sunt gesturi și acțiuni care apropie România de lumea democratică.
