CATASTROFĂ în urma încălzirii globale - Un aisberg uriaş ameninţă colonii de pinguini şi foci din Atlanticul de Sud

Cel mai mare aisberg din lume ar putea lovi o insulă îndepărtată din Atlanticul de Sud, punând în pericol miile de pinguini şi foci care trăiesc în acel loc şi care nu se vor mai putea hrăni corespunzător, au avertizat oamenii de ştiinţă, relatează joi AFP, potrivit AGERPRES.

Încălzirea globală a accelerat desprinderea aisbergurilor din Antarctica, având în acest caz consecinţe potenţial devastatoare pentru fauna sălbatică care se găseşte pe insula Georgia de Sud, teritoriu britanic aflat în Atlanticul de Sud.

Acest aisberg, cunoscut sub numele de A68, este un gigant de sute de miliarde de tone care s-a desprins în iulie 2017 de pe platforma glaciară Larsen C, din Antarctica.

Citește și: Alexandru Rafila trage semnalul de alarmă: s-ar putea ajunge la 25.000 de cazuri de infectări cu COVID-19

La viteza cu care se deplasează în prezent, ar fi nevoie de 20 până la 30 de zile pentru a ajunge în apele puţin adânci din preajma insulei. Măsurând 160 de kilometri lungime şi 48 lăţime, însă scufundat la o adâncime relativ redusă, de 200 de metri sau chiar mai puţin, mega-aisbergul s-ar putea apropia periculos de mult de coastă.

"Probabilitatea unei coliziuni este de 50/50", a declarat Andrew Fleming de la British Antarctic Survey pentru AFP.

Câteva mii de pinguini regali trăiesc pe insulă, alături de pinguini macaroni, pinguini antarctici şi pinguini gentoo. Foci şi albatroşi călători sunt de asemenea prezenţi pe insula Georgia de Sud.

În cazul în care aisbergul rămâne blocat în apropierea insulei, ar putea afecta capacitatea păsărilor adulte de a-şi hrăni puii, ameninţând supravieţuirea lor, dar şi pe cea a puilor de focă.

"Numărul pinguinilor şi al focilor ar putea să scadă extrem de mult", a declarat Geraint Tarling de la British Antarctic Survey.

De asemenea, aisbergul ar putea perturba ecosistemele de pe solul marin, care ar putea avea nevoie de decenii sau chiar de secole pentru a se reface. Dioxidul de carbon reţinut de aceste organisme ar putea fi eliberat în ocean şi atmosferă, adăugându-se la emisiile de CO2 provocate de activităţile umane, au notat cercetătorii.

Citește și: Caz incredibil! O asistentă infectată cu coronavirus îngrijește 30 de persoane confirmate cu Covid .

Pe de altă parte, "acest aisberg a acumulat de-a lungul a sute de ani o mulţime de substanţe nutritive şi praf, care sunt eliberate încetul cu încetul şi fertilizează oceanele", a adăugat Geraint Tarling.