Au fost dezvăluite circumstanțele morții lui Felix Baumgartner. Autopsia a arătat că austriacul în vârstă de 56 de ani a murit după accident și nu în timpul zborului, așa cum au relatat mai multe publicații italiene. Iubitul Mihaelei Rădulescu a murit săptămâna trecută în urma unui accident de parapantă în Italia.
Ziarul german „Bild” a dezvăluit mai multe detalii despre moartea atletului austriac după ce a intervievat-o pe Raffaele Iannella, procurorul-șef responsabil cu ancheta privind moartea lui Felix Baumgartner.
„Ceea ce știm cu siguranță până acum este că Baumgartner a murit după impact. A suferit o fractură la partea inferioară a coloanei vertebrale și o leziune a măduvei spinării”, a spus ea.
Circumstanțele exacte ale accidentului vor fi clarificate „în termen de 40 până la 50 de zile”. O anchetă va fi efectuată folosind imaginile de la camera de supraveghere purtată de austriac.
Anchetatorii cred că o cameră atașată la parapanta sportivului ar fi căzut în elice, provocând ruperea acesteia. Aceștia încearcă să obțină acces la cameră pentru a obține o cronologie completă a prăbușirii.
Mesajul emoționant postat de Mihaela Rădulescu
„L-am filmat în timp ce decola, fără să știu că va fi ultimul zbor din viața lui extraordinară”. Într-o postare pe Facebook, ea a spus că a fost alături de el când a murit. „L-am ținut de mână și i-am strigat că trebuie să LUPTE. Este prima luptă pe care a pierdut-o”, a mai spus partenera lui Felix Baumgartner.
Cine a fost iubitul Felix Baumgartner
Austriacul s-a dedicat acrobațiilor aeriene în ultimii ani alături de echipa The Flying Bulls. Momentul care l-a transformat pe Baumgartner într-o legendă a sporturilor extreme a avut loc pe 14 octombrie 2012. Atunci a realizat un salt în gol de la 39 de kilometri altitudine, direct din stratosferă.
A sărit de pe statuia lui Hristos din Rio, a zburat cu aripi din carbon peste Canalul Mânecii şi a sărit din stratosferă pe Pământ în 2012: Felix Baumgartner a provocat multă agitaţie pe parcursul vieţii sale, atât prin acţiunile sale, cât şi prin declaraţiile controversate. Baumgartner, născut la 20 aprilie 1969 în Salzburg, visa să zboare încă din copilărie.
„Întotdeauna am vrut să văd lumea de sus”, a declarat el într-un interviu acordat APA cu puţin timp înainte de saltul său din stratosferă.
Austriacul a efectuat primul său salt cu paraşuta în 1996, de pe podul New River Gorge din Virginia de Vest. Din 1997 a fost base jumper profesionist şi a fost sponsorizat de producătorul Red Bull din Salzburg. Marca sa înregistrată, logo-ul cu flacăra şi numărul 502, a fost creată prin înregistrarea la American B.A.S.E. Association în 1998, unde a primit numărul 502. Aici este înregistrat fiecare săritor care a sărit de pe toate cele patru tipuri de obiecte B.A.S.E., adică Building (clădiri), Antenna (antene), Span (poduri) şi Earth (stânci).
Cele mai mari proiecte ale sale au fost săritura din cea mai înaltă clădire de la acea vreme, „Petronas Towers” din Kuala Lumpur, Malaezia, în 1999, iar în acelaşi an Baumgartner a sărit de pe statuia lui Hristos din Rio de Janeiro, Brazilia.
Zbor spectaculos
Patru ani mai târziu, a zburat în cădere liberă cu o aripă din carbon special construită pentru acest scop, din Anglia peste Canalul Mânecii până în Franţa.
„A fost cea mai frumoasă dimineaţă din viaţa mea”, a declarat el la scurt timp după aceea într-un interviu acordat APA.
Cu toate acestea, cel mai spectaculos proiect al său a fost săritura din stratosferă pe Pământ, pentru a deveni primul om care a depăşit bariera sunetului în cădere liberă de la o înălţime de peste 36 de kilometri, aşa cum a anunţat la începutul anului 2010. Proiectul a avut parte de suişuri şi coborâşuri, iar în octombrie 2010 a trebuit să fie suspendat din cauza unui litigiu în instanţă.
În toamna anului 2012, după două salturi de testare reuşite, echipa din jurul său s-a pregătit pentru saltul final în deşertul din New Mexico. Pe 14 octombrie 2012, condiţiile meteorologice din Roswell au fost favorabile şi Baumgartner a fost transportat într-o capsulă, de un balon cu heliu, la o altitudine de aproape 39 de kilometri. Cu cuvintele „Acum vin acasă”, s-a aruncat în gol, în aplauzele furtunoase ale echipei sale şi ale rudelor sale. După o rotire iniţială, Baumgartner s-a stabilizat şi a aterizat în siguranţă în deşert. „Uneori trebuie să urci foarte sus pentru a vedea cât de mic eşti de fapt”, a spus el.
Trei recorduri mondiale recunoscute
Federaţia Aeronautică Internaţională (FAI), care se ocupă la nivel mondial de înregistrarea datelor privind recordurile în aviaţie, a recunoscut trei recorduri mondiale pentru acest salt. Baumgartner a atins viteza maximă de Mach 1,25, adică exact 1.357,6 kilometri pe oră, cea mai mare înălţime de salt, de 38.969,40 metri, şi cea mai lungă cădere liberă, de 36.402,6 metri.
După proiectul Stratos, Baumgartner a anunţat că se retrage din sportul profesionist şi că îşi va construi o nouă carieră ca pilot de elicopter de salvare. „Cred că am realizat tot ce se putea realiza în ceea ce priveşte săriturile cu paraşuta. Am ajuns la un moment dat în care mi-am dat seama că nu mai pot face decât să mă repet.”
Comentează