Premium
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea PNL privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România.
Vezi şi: Ce vrea să decidă comisia anti-DNA a lui Tăriceanu - DOCUMENT
Potrivit Agerpres, pe 24 iunie, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a anunţat că PNL va ataca la CCR hotărârea Senatului privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România.
"Am decis să atacăm la CCR hotărârea proaspăt votată de Senat privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România (...) imediat după publicarea în Monitorul Oficial", declara atunci senatorul PNL.
Liberalul preciza că prin, constituirea acestei comisii, preşedintele Senatului şi majoritatea parlamentară fac un "abuz".
"Senatul are dreptul, Constituţia îi permite să constituie aceste comisii speciale, în principal pentru a elabora mai uşor anumite texte, legi, dar se prevăd şi alte scopuri care motivează constituirea comisiei, care trebuie să fie în acord cu Constituţia şi aici avem de-a face cu o încălcare a textului constituţional", a spus Popa.
El mai susţinea că scopul comisiei este subiectiv, arătând că acele concluzii ale acestui for vor fi abuzive.
Vezi şi: Curtea Constituţională l-a scos basma curată pe Ponta
De asemenea, liberalul preciza că independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar sunt prevăzute în două decizii ale CCR.
Plenul Senatului a adoptat în luna iunie, cu 66 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România.
Senatul a fost de acord ca din comisie să facă parte 9 membri (4 de la PSD, 3 - PNL, unul - PLR şi unul - UDMR), dar grupul PNL a votat împotriva constituirii acestei comisii şi a refuzat să îşi desemneze reprezentanţi.
Din partea grupului senatorilor PSD, din comisie fac parte Georgică Severin, Frătean Alexandru, Timotei Stuparu, Gabriela Creţu, din partea PLR - Daniel Barbu, din partea UDMR - Pataki Csaba.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezentat Biroului permanent un memorandum privind înfiinţarea Comisiei speciale pentru evaluarea stării de democraţie şi a statului de drept, urmând ca liderii grupurilor să discute această propunere cu partidele pe care le reprezintă în Senat.
În hotărârea privind constituirea Comisiei speciale se arată că, în luna aprilie 2016, comisia va prezenta Senatului raportul final asupra activităţii desfăşurate, însoţit de recomandări "de lege ferenda".
"Se constituie Comisia specială pentru evaluarea stării de democraţie şi a statului de drept în România în scopul de a întocmi şi de a prezenta Senatului şi, prin intermediul acestuia, societăţii româneşti o evaluare amănunţită, analitică şi obiectivă atât a calităţii practicilor şi instituţiilor democratice din România, cât şi a modului în care puterile în stat funcţionează potrivit principiului constituţional al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc", se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit hotărârii, Comisia specială are următoarele atribuţii: organizează dezbateri publice şi consultări cu societatea civilă, mediul academic şi reprezentanţi ai instituţiilor, întocmeşte o documentare extensivă cu privire la tematica aflată sub evaluare.
De asemenea, printre atribuţiile Comisiei se află realizarea unui raport care va măsura participarea şi reprezentarea politică, densitatea şi intensitatea reţelelor de asociativitate, libertatea de exprimare, respectul faţă de minorităţile de orice natură, gradul de acceptabilitate a pluralismului, raportul dintre viaţa privată şi securitatea colectivă, capacitatea de reglare a erorilor şi abuzurilor instituţionale, responsabilitatea politică, transparenţa deciziilor guvernamentale, calitatea deliberării instituţionale şi a dezbaterii publice, independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, rigoarea şi raţionalitatea procedurilor, controlul Parlamentului asupra Executivului, controlul civil asupra instituţiilor de forţă, consistenţa drepturilor şi libertăţilor individuale, precum şi a garanţiilor constituţionale, formele şi eficacitatea controlului cetăţenesc asupra tuturor instituţiilor şi puterilor statului.
