Premium
Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea depusă de USR şi PNL, în care se reclamă neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Citește și: Rareș Bogdan amenință cu DEMISIA din PNL: intru în CONFLICT DIRECT cu conducerea partidului
Deputatul USR Stelian Ion susţine că această lege ''creează pârghiile pentru ca Poliţia şi Jandarmeria să îi bată pe protestatarii paşnici''.
"De la primele proteste generate de OUG 13 şi cu atât mai mult de la 10 august încoace, PSD şi ALDE nu visează decât la întărirea organelor de forţă ale statului şi la crearea cadrului legal care să permită puterii înăbuşirea oricărei forme de revoltă populară. Este inadmisibil ca instituţiile statului să fie folosite de politicieni împotriva propriului popor, iar această lege exact asta face - creează pârghiile pentru ca Poliţia şi Jandarmeria să îi bată pe protestatarii paşnici sau să îi ducă la secţie şi să îi ţină, fără justificare, cât vor mai marii zilei. Să nu uităm că nici acum, la aproape 11 luni de la protestul din 10 august, cei care au ordonat gazarea şi agresarea manifestanţilor paşnici nu au răspuns în faţa legii, iar PSD şi ALDE, cu sprijinul UDMR, mai fac acum un pas prin care să îi reducă pe români la tăcere", arăta Stelian Ion, vicelider al grupului USR din Camera Deputaţilor.
USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că "în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi.
"Sintagma 'motive verosimile', invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme se poate constata că standardul existenţei unor 'motive verosimile' nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona. De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce creează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv", precizează sursa citată.
Totodată, USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
"Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi psihică", se mai arată în sesizare.
