Curtea Constituțională (CCR) a publicat marți comunicatul oficial prin care detaliază argumentele ce au stat la baza respingerii obiecției de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Decizia, adoptată cu majoritate de voturi, vizează atât dispoziții punctuale ale actului normativ, cât și legea în ansamblul său, pe care Curtea a declarat-o constituțională în raport cu criticile formulate.
Potrivit comunicatului, Curtea a respins „ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate” și a constatat că prevederile art. I pct. 1, 2 și 4, ale art. III pct. 1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3)-(7), precum și legea în ansamblul său „sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.
În același timp, judecătorii constituționali au respins, tot cu majoritate, ca inadmisibile solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, închizând astfel, pentru moment, calea unei analize europene pe această speță.
CCR: Angajarea răspunderii a respectat Constituția
În ceea ce privește criticile extrinseci, Curtea arată că angajarea răspunderii Guvernului asupra legii a respectat exigențele constituționale. „Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii (...) cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
Judecătorii constituționali explică faptul că angajarea răspunderii „este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament”, prin care se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
În plus, Curtea a reținut că reglementările adoptate „fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției”, iar urgența adoptării ar fi fost justificată de „evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
Mecanism tranzitoriu și eliminarea actualizării pensiilor
Pe fondul criticilor intrinseci, Curtea a arătat că legea instituie un mecanism gradual de trecere la noile condiții de pensionare. Potrivit comunicatului, actul normativ „stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.
În ceea ce privește eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților în activitate, Curtea a apreciat că această soluție legislativă nu încalcă jurisprudența sa anterioară. CCR precizează că „eliminarea (...) a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157”.
De asemenea, sub aspectul cuantumului pensiei, Curtea a subliniat că „dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023”.
CCR: Nu stabilim valoarea pensiei
Un alt punct central al comunicatului vizează limitele competenței Curții în materia cuantumului pensiilor de serviciu. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”.
În concluzie, Curtea a reiterat că decizia este „definitivă și general obligatorie”, urmând ca argumentele complete să fie detaliate în motivarea care va fi publicată în Monitorul Oficial.
Comentează