Premium
Curtea Constitițională a respins sesizarea USR - Forța Dreptei pe legea privind asistentul judecătorului, anunță Curtea într-un comunicat de presă.
„În ședința din data de 24 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 56 de deputați (42 aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și 14 neafiliați) şi a constatat că Legea privind statutul asistentului judecătorului este constituțională în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a reținut că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competențelor sale și nu de a-l înlocui pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucrează sub îndrumarea judecătorului, fiind supervizat de către acesta, judecătorului revenindu-i responsabilitatea deplină în luarea deciziei. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată respectă întru totul exigențele constituționale ce decurg din dispozițiile art.1 alin.(3)-(5), ale art.21, ale art.124 și art.126 din Legea fundamentală, raportat și la prevederile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, transmite CCR.
CONTEXT
Forţa Dreptei susţinea că propunerea legislativă adoptată de Parlament introduce în mecanismul de înfăptuire a justiţiei o poziţie asimilată în mod impropriu statutului de magistrat, care nu este prevăzută de Constituţie, dar care are influenţă asupra hotărârilor pe care judecătorul ar urma să le adopte.
"Statutul asistentului judecătorului este unul definit în termeni vagi, ambigui şi interpretabili atât în ceea ce priveşte atribuţiile acestuia, dar şi în raport cu regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese", arătau reprezentanţii Forţa Dreptei.
Conform sursei citate, este "neclară" limita până la care judecătorul poate delega din sarcinile sale către asistent în ceea ce priveşte redactarea proiectelor hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile în care atributul exclusiv al deciziei trebuie să aparţină judecătorului sau completului de judecată.
"Legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, încalcă principiul liberului acces la justiţie, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul înfăptuirii justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, de către judecători independenţi, care se supun numai legii", au susţinut reprezentanţii Forţa Dreptei.
