Hotnews:
Cu rea intentie sau din cauza neintelegerii momentelor dificile pe care le traverseaza Romania, vizita efectuata vineri de ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Hans Klemm, la biroul lui Valeriu Zgonea de la Camera Deputatilor a fost interpretata ca un gest meschin si neprotocolar de a salva functia cuiva. Pe Traian Basescu il suspectez de rea intentie cand il acuza pe Klemm ca "s-a transformat într-un soi de lobbyist pentru funcţii". Nu doar fostul ambasador Gitenstein, ci intreg Departamentul de Stat i-a salvat lui functia in 2012. Si n-au facut-o de dragul persoanei fizice TB, ci pentru a ajuta institutii ale statului de drept grav amenintate de actiunile unui PSD dezlantuit impotriva justitiei.
Exact acest lucru s-a intamplat si acum. Cativa ziaristi si aceleasi ONG-uri active in zona justitiei au tras alarma cateva zile la rand ca justitia din Romania se afla in pericol din cauza unor modificari legislative pregatite in Parlament de marea coalitie a penalilor condusa de PSD. Or, a spune ca ambasadorul Klemm a mers la Zgonea doar pentru a-l tine pe scaun suna a ticalosie cu atat mai mult cu cat ea vine din partea unui fost sef de stat trecut prin situatii similiare.
Numai ca Traian Basescu a schimbat, intre timp, taberele si obiectivele. El lupta azi in tabara adversarilor justitiei in care nu se afla acum patru ani, el insusi este urmarit penal plus ca vorbeste si in numele altora din familie sau in numele protejatei. Pe atunci se razboia cu "PSD-ul care vrea sa puna sub control justitia". Cand Philip Gordon venea val - vartej la Bucuresti in speranta ca se mai poate salva ceva din democratia romaneasca, nu mai vedea "traficul de influenta" pe care-l denunta azi in mod ipocrit, asta politicos spus...
Pana la urma, ce fapte scandaloase a savarsit ambasadorul SUA, Hans Klem? Nu l-a chemat pe Zgonea la Ambasada SUA, ci s-a deplasat in persoana la Parlament, n-a dat indicatii si am remarcat maxima prudenta chiar si in formulele folosite pentru a-si exprima ingrijorarea. Nici macar n-a pronuntat acest cuvant, ci a atras atentia asupra unor proiecte de legi intr-un mod cat se poate de la locul lui: "Propunerea de a schimba radical cadrul de funcţionare al ANI, de a oferi imunitate extinsă avocaţilor - niciuna dintre aceste propuneri nu va susţine lupta României împotriva corupţiei". Asta a spus, atat si nimic mai mult...
Hans Klem a exprimat aproape un truism, o evidenta, dar pe distinsii critici ai ambasadorului nu i-au deranjat atat declaratiile ambasadorului, cat mesajul puternic simbolic pe care acesta l-a transmis prin deplasarea la Parlament. Ce-i scoate din minti pe toti penalii este inca mai sta cineva cu ochii pe ei, ca se mai gasesc parghii si mecanisme prin care actiunile lor ilegitime sa fie oprite din timp. Faptul ca Statele Unite sunt mai departe preocupate de buna functionare a sistemului de justitie din Romania si gasesc modalitati simbolice de interventie in momente critice nu e putin lucru.
Avand in vedere ca opinia publica a cam obosit si ca nu se mai poate conta nici pe teama politicienilor de sanctiunea electoratului, acest tip de pozitionari - daca ele pot fi numite asa - sunt chiar vitale. Reprezinta chiar ultimul obstacol in calea rinocerizarii totale a societatii romanesti, gata sa capituleze si sa renunte cam prea usor la tot ce a obtinut atat de greu in ultimii zece ani. Pana la urma, ambasadorul Klemm a expus cateva teme de o importanta majora, altfel absente din dezbaterea publica. Acum, ele sunt mai dificil de ascuns de ochii alegatorilor.
Digi24:
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că nu a văzut o dezbatere care să se refere la problemele reale ale bucureștenilor. Potrivit acestuia, cei trei candidați la primăria Capitalei, care au susținut prima dezbatere la emisiunea Jurnal de Seară de la Digi24, nu au răspuns la politicile publice, ci doar au încercat o rezervare a propriului electorat.
„Nu mi-am dat seama că a început (campania), ce panotaje erau înainte, erau în precampanie mai activi, dar ce dezbateri se făceau înainte. Azi au fost doi jurnalişti care au făcut show tv, dar nu am văzut o dezbatere care să se refere la problemele reale ale bucureștenilor”, consideră politologul.
„Pot inţelege jocul candidaţilor în această seară aici. Fiecare a încercat în această primă întâlnire să-şi prezerve propriul electorat, cel puţini doi au un electorat consistent. Turcescu încearcă să câştige un electorat - fostul său public ca jurnalist. Nu s-a răspuns la politici publice, se va face poate la final dacă campania o să fie liniștită, dacă va fi neliniştită vom rata orice dezatere”, spune Cristian Pârvulescu.
„Viziunea ar putea trezi discuţii adverse. Pentru o discuţie despre poluare - transportul privat şi subdezvoltarea transportului în comun, trebuie să ai curaj să te confrunţi cu un electorat care nu are astfel de probleme”, conchide politologul.
Ziarul Financiar:
Soluţiile propuse de experţii din domeniu includ forţarea companiilor să efectueze injecţii masive de capital în schemele lor de pensii, reducerea beneficiilor sau majorarea vârstei de pensionare de-a lungul şi de-a latul Europei. Însă aceste opţiuni sunt periculoase pentru politicieni şi pot declanşa proteste sociale, scrie Financial Times.
Din Germania, autoritatea de supraveghere financiară BaFin a atenţionat că în curând schemele de pensii ar putea fi forţate să reducă plăţile către pensionari din cauza dobânzilor mici. Dobânda de politică monetară a BCE, banca centrală a zonei euro, este la minimul record de 0,25%, iar cea pentru depozite la -0,4%.
Alfred Gohdes, şeful diviziei din Frankfurt a Willis Towers Watson, cea mai mare firmă de consiliere pentru in-vestitori instituţionali, a descris inter-venţia BaFin drept „neobişnuită“.
„În Germania, un singur fond de pensii a mai redus beneficiile. S-a întâmplat în urmă cu 10 ani. Acum, probabilitatea este mare ca beneficiile să fie reduse din nou dacă persistă dobânzile mici. Sistemul de pensii este otrăvit lent“, a spus el.
Problema este că randamentele obligaţiunilor guvernamentale, investiţiile preferate ale fondurilor de pensii, sunt foarte jos sau chiar negative. Yieldurile bondurilor germane cu scadenţa la 10 ani sunt aproape de zero, iar cele ale titlurilor cu maturitatea mai mică de cinci ani sunt deja negative. „Dobânzile ultramici ale bondurilor germane au aruncat în haos planurile de pensii. Dobânzile ar trebui să crească la 5% pentru a atenua criza. Dar nu văd să se întâmple aşa în următorii trei ani“, spune Amin Rajan, analist la Create Research.
În Franţa, în urmă cu câteva săptămâni şeful celui mai mare fond public de pensii de acolo a avertizat că multe fonduri de pensii din Europa vor fi distruse dacă BCE nu revine asupra politicii de dobânzi foarte reduse.
„Multe fonduri de pensii din Europa vor face implozie în următorii 2-3 ani“ dacă BCE îşi va continua politica dobânzilor mici, a declarat Philippe Desfossés, directorul executiv al ERAFP, fondul de pensii de 24 de miliarde de euro al funcţionarilor publici din Franţa.
Desfossés recunoaşte că BCE se află în situaţia în care niciuna dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie nu este atrăgătoare, dar cere instituţiei să rezolve problemele care afectează industria pensiilor.
Premium
