Premium
Cererile de demisie depuse înainte de Paști de mai mult de jumătate dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău și aprobate ieri de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu ar trebui să ne mire. Ele sunt firești, ca și plecarea din sistem, de anul trecut, a 16 judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ), și se vor repeta în cazul procuraturilor specializate, când acestea vor fi supuse procedurii de vetting. De această părere sunt unii dintre acești magistrați plecați acum de la Curtea de Apel, care au discutat cu Jurnal.md sub protecția anonimatului, explicând motivele din care au decis să se concedieze, relatează stiripesurse.md
Săptămâna trecută, 20 dintre cei 39 de magistrați ai Curții de Apel Chișinău și un judecător de la Curtea de Apel Cahul au depus cereri de demisie, care au fost aprobate ieri, 7 mai, de către CSM. Unii dintre aceștia, solicitând să le păstrăm anonimatul, au dezvăluit pentru Jurnal.md că la mijloc ar sta atât interese materiale, cât și unele motive morale.
Pensia: între treizeci de mii și trei mii de lei...
În primul rând, afirmă judecătorii, dacă ar fi eșuat la procedura de vetting, ei ar fi pierdut dreptul la indemnizația unică de concediere. Conform legii, această indemnizaţie este egală cu jumătate din produsul înmulţirii salariului mediu lunar al judecătorului cu numărul de ani lucraţi în funcţia respectivă. De unde reiese că dacă lefurile magistraților Curții de Apel, potrivit declaraților lor de avere și interese personale, constituiau anul trecut circa 30 de mii de lei, indemnizația unică de concediere pentru un judecător care a activat în sistem 20 de ani, de exemplu, ar constitui 300 de mii de lei.
Cât privește pensia specială a magistraților, aceasta constituie 80 la sută din salariul mediu, adică circa 25 de mii de lei. Prin urmare, dacă un judecător nu-și dă demisia și nu trece vettingul, pierde și acești bani, rămânând cu o pensie modestă de vreo două sau trei mii de lei. Menționăm totuși că cel puțin opt dintre cei 21 de judecători care s-au concediat aveau deja asigurată pensia specială, care valora de la 24 de mii de lei până la peste 30 de mii de lei.
Unii magistrați nu au încredere în obiectivitatea Comisiei Vetting
În al doilea rând, judecătorii susțin că nu doresc să-și incomodeze rudele, nu doar de gradul întâi, cu tot felul de controale ale veniturilor, pe care le-ar putea efectua în privința acestora Comisia Vetting. Un magistrat ne-a povestit despre un coleg de-al său de la CSJ, care a fost pe punctul de a intra în conflict cu apropiații săi din această cauză.
În al treilea rând, dacă nu trec evaluarea externă, magistrații pot pierde dreptul de a ocupa funcții publice timp de șapte ani.
În al patrulea rând, mai mulți judecători nu au încredere în obiectivitatea Comisiei Vetting, considerând că unii colegii de-ai lor sunt tratați în mod preferențial în cadrul evaluării.
Decizii controversate ale unor judecători care și-au dat demisia
Jurnal.md nu intenționează să se pronunțe asupra integrității celor 21 de judecători care și-au dat demisia. Cu atât mai mult cu cât salariile și pensiile fabuloase ale acestora le permit să trăiască în imobile luxoase și să conducă vehicule boierești. Dar, pe de altă parte, așa-zisele donații făcute judecătorilor, procurorilor și politicienilor de la noi de către părinți sau alte rude destul de sărace reprezintă un fenomen omniprezent în R. Moldova și care miroase foarte urât.
În afară de aceasta, există detalii importante din activitatea acestor judecători, care trezesc într-adevăr dubii. De pildă, magistrații Igor Mânăscurtă și Ghenadie Lâsâi au depus și în anii 2020-2021 cereri de demisie, însă apoi s-au răzgândit. Eugeniu Clim a fost cercetat de procurorii anticorupție pentru că ar fi pronunțat decizii contrare legii, însă dosarul i-a fost clasat. Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție în 2017, figurând într-un dosar penal, în care se arăta că ar fi pretins 20 de mii de euro de la fostul avocat Valerian Mânzat, pentru a pronunța o hotărâre favorabilă acestuia, dar în 2023 a fost achitat. Și Liubovi Brânza a fost achitată, după ce a fost suspendată din funcție în 2018, fiind supectată de luare de mită.
Totodată, Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru și Ina Dutca au anulat decizia CSM privind intentarea urmăririi penale și suspendarea din funcție a controversatului magistrat Oleg Sternioală, dar și decizia Comisiei pentru Situații Excepționale prin care Partidul „Șansă” a fost exclus din alegerile locale din 2023. Stelian Teleucă este unul dintre judecătorii care l-au achitat pe Constantin Țuțu în dosarul omorului lui Alexei Veretco de la Orhei, după care CSJ a întors cauza la rejudecare. Ghenadie Lâsâi a făcut parte din completul de judecată care l-a salvat de pușcărie pe ex-deputatul PD Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare.
De ce Dumitru Mardari caută să revină în sistem, după ce și-a dat demisia?
Jurnal.md a discutat și cu Dumitru Mardari, fost magistrat la CSJ, care anul trecut și-a dat demisia, iar acum candidează iarăși pentru funcția de judecător în instanța supremă. El consideră că interdicțiile impuse de lege pentru judecătorii care au muncit în sistem peste 20 de ani sunt prea dure.
„Având în vedere interdicțiile prevăzute de lege, judecătorii pornesc de la ideea că beneficiază de drepturile sociale pe care ar putea să le piardă și pleacă. Asta a fost la CSJ, asta este și la CAC”, a adăugat Mardari.
În privința sa, fostul judecător ne-a spus că, după ce și-a dat demisia, a reușit să obțină indemnizația unică de concediere, pensia specială de judecător și licența de avocat. În această ordine de idei, el precizează că participarea sa la cursa pentru un nou fotoliu de judecător la CSJ este și un test, pe care și-a propus să-l treacă.
„Simt să asta e menirea mea. Vreau să contribui cu ceva, să ajut societatea, dacă mai au nevoie de specialiști. Nu mai pot pierde dreptul la indemnizație și pensie, pe care le-am căpătat deja, adică nu risc nimic. Este doar un test, care mi-ar arăta dacă am procedat corect când am plecat”, subliniază fostul magistrat.
Funcțiile vacante de la Curtea de Apel ar putea fi suplinite de către judecători din primele instanțe
Demisiile celor 21 de judecători au urmat după ce, la 12 aprilie, Comisia Vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai Curții de Apel Chișinău. Aceștia trebuie să completeze un chestionar de etică profesională și o declarație de venit pe cinci ani și să furnizeze o listă a persoanelor apropiate care dețin funcții publice. Judecătorii au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona, dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele.
Când a constatat că majoritatea magistraților din subordinea sa a hotărât să plece din sistem, Ghenadie Mâra, președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, a cerut CSM să transfere aici judecători din instanțele de fond. Și alți experți în justiție au declarat presei că locurile celor plecați ar putea fi suplinite de către judecătorii din prima instanță, iar în locul celor din urmă ar putea fi aduși magistrați noi.
