Premium
Ce câștig aduce Finlanda pentru NATO?
După ce Turcia și-a dat acordul, a fost aprobată aderarea Finlandei la Organizația Tratatului Nord Atlantic (NATO). Frontiera dintre țările membre NATO și Rusia s-a extins de la 1200 la 2500 de kilometri, motiv pentru care este de așteptat ca statele NATO să se reunească pentru a adopta un nou concept de securitate. Frontiera finlandeză, lungă de 1340 de km, și frontiera ce traversează Marea Baltică devin astfel cele mai tensionate regiuni din estul NATO. Acum s-a extins zona în care un atac asupra unui stat membru NATO este considerat un atac asupra apărării colective, relatează Haberturk citat de Rador.
Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, NATO a căpătat o importanță sporită. În timp ce încearcă să descurajeze Rusia să își extindă provocările, NATO trebuie să aplice o politică dificilă prin care să evite angajamentul direct în conflict. Statele membre NATO încă nu au intrat într-un conflict direct cu Rusia dar acordă ajutor Ucrainei, prin toate modalitățile. În noile condiții va fi mult mai greu pentru NATO.
Unele state NATO în frunte cu SUA vor să facă Rusia prizonieră a propriilor sale țărmuri, la Marea Neagră și la Marea Baltică. Dar în nord și la marea neagră, lucrurile nu merg atât de ușor. Chiar dacă Finlanda a avut cea mai rapidă perioadă de aderare din istoria alianței militare NATO, candidatura Suediei întârzie iar Turcia își afișează în continuare reținerile.
Pe de altă parte, faptul că SUA sfidează Rusia în Marea Neagră prin intermediul unor țări precum Grecia, Bulgaria și România, fără a informa Turcia, va constitui în fiecare zi o provocare pentru granițele și capacitatea noastră politică. Turcia încearcă să concentreze acest proces pe linia nordică și să câștige timp, cu Suedia.
Marea Baltică devine în mare parte o mare internă a Alianței.
În cazul unui conflict, acest lucru va limita serios mobilitatea Flotei Baltice a Rusiei, amplasată în Kaliningrad și la Sankt Petersburg. Ambele orașe reprezintă coloana vertebrală a flotei rusești.
Este de așteptat ca, în curând, Finlanda să consolideze cu propriile forțe grupurile de luptă staționate acolo. Din acest motiv, este necesar ca NATO, în timp ce își modelează noul concept de securitate, să dezvolte o proiecție care să ia în calcul extinderea frontierei terestre cu Rusia și apropierea de cele mai strategice regiuni ale Rusiei. Situația se schimbă și în nordul extrem, în Peninsula Kola unde Rusia își ține Flota Arctică, formată din submarine nucleare și bombardiere cu rază lungă de acțiune.
În cazul unui conflict, Alianța ar putea izola peninsula. Dar vor exista riscuri destul de serioase.
Dar trebuie să spunem, privind foaia de parcurs, că aderarea Suediei ar putea dura doi ani. SUA și aliații din cadrul NATO nu vor dori să amâne așa mult strategia de a face captivă Rusia în interiorul țărmurilor nordice și sudice. Dacă Suedia va rămâne în afara NATO, se vor menține incertitudinile legate de apărarea Mării Baltice. Din acest motiv, este necesar să fie convinsă Ankara.
Întârzierea Suediei poate fi văzută deocamdată ca un impediment în tabăra considerată democratică. Această situație ar putea pregăti terenul pentru noi provocări la adresa NATO, așa cum se întâmplă acum cu Rusia, și unii lideri ar putea căpăta curaj...
La Marea Neagră, situația este și mai complicată.
Turcia nu vrea să se implice în mod direct în procesele din Marea Baltică și din Marea Neagră.
Suedia nu speră că această problemă se va rezolva prea curând. Vrea să vadă și rezultatul alegerilor din Turcia. În culisele de la Ankara se vehiculează că dacă AKP (Partidul Justiție și Dezvoltare, aflat la putere în Turcia - n.red.) va câștiga un nou mandat, nu va aproba aderarea Suediei înainte de 2024. Adică problema nu se limitează doar la faptul că Suedia găzduiește organizații teroriste și membri PKK și FETÖ (Mișcarea Gülenistă - n.red.). În imaginea de ansamblu, contează să ai de spus un cuvânt în ecuația globală....
Practic, aderarea Finlandei este un câștig important.
Granița Alianței cu Rusia a crescut cu 1.340 de kilometri, dublându-se... Rolul Finlandei, care are cel mai puternic sistem de artilerie din Europa, o foarte bună apărare împotriva atacurilor cibernetice și servicii de informații bine puse la punct, este extrem de important. Finlanda deține 200 de tancuri principale de luptă, aproximativ 700 de elemente de artilerie și stocuri importante de muniție. Din acest motiv, Finlanda este considerată un model pentru cum ar trebui să se ocupe de apărare o țară membră NATO.
În pofida tuturor riscurilor și a dificultăți legate de controlul pe teren, țările membre NATO văd aderarea Finlandei drept un câștig de securitate. Un câștig este și alăturarea celor 30.000 de militari activi ai Forțelor Armate Finlandeze.
Flota finlandeză este extrem de bine instruită pentru operațiuni la Marea Baltică. Forțele Aeriene sunt în plin proces de înlocuire a avioanelor de luptă F-18 cu modelele mai moderne F-35. Finlanda se înzestrează cu peste 60 de bucăți din cele mai moderne avioane de luptă din lume, pe care le-a cumpărat pentru a putea fi dotate la nevoie cu bombe nucleare, în scop de descurajare.
Asta în cazul Finlandei. În ceea ce privește Suedia, se pare că va mai avea de așteptat. După cum spuneam, această așteptare nu este legată doar de faptul că nu și-a ținut promisiunile făcute Turciei în privința PKK și FETÖ. Ankara păstrează distanța față de ideea transformării Mării Baltice într-o mare internă NATO. Pentru că în timp ce SUA duc o politică dură față de Rusia, fără să se gândească la amenințările de securitate cu care se confruntă aliații, pentru Turcia cresc riscurile chiar dacă se află sub umbrela NATO.
