Ce înseamnă eliminarea voucherelor de vacanță pentru bugetari, dar și pentru turismul din România

Cazările din România au primit 11 milioane de turişti, dintre care aproape 9,5 milioane au fost români, notează Ziarul Financiar. Piaţa unităţilor de cazare a avut venituri de 9,4 miliarde lei în 2022, cel mai înalt nivel înregistrat de piaţa locală, informează Mediafax.

Valoarea voucherelor emise anul trecut a fost de 1,8 miliarde lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanţe, ceea ce reprezintă circa 20% din valoarea totală a pieţei unităţilor de cazare, care anul trecut a avut venituri de 9,4 miliarde lei.

„În România, în anul 2022, au fost emise un număr de 42 milioane de vouchere de vacanţă pe suport electronic, iar în anul 2023, din ianuarie până în iulie, au fost emise un număr de 38 milioane de vouchere de vacanţă pe suport electronic. Anul trecut, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei“, au răspuns unei solicitări a Ziarului Financiar reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

Voucherele de vacanţă se acordă, din bugetul de stat, tuturor angajaţilor din sistemul public, însă există şi companii private, care oferă astfel de beneficii extrasalariale angajaţilor. Valoarea acestora se ridică la circa 1.500 lei per angajat într-un an. Introducerea acestui stimulent a venit ca urmare a cererii operatorilor din piaţă pentru a încuraja turismul intern. Astfel, asociaţiile patronale din piaţă au susţinut că efectele acordării voucherelor de vacanţă au contribuit la dezvoltarea pieţei locale, cât şi la reducerea activităţii la negru. Mulţi dintre cei care înainte activau fără să îşi declare veniturile au trecut ulterior în legalitate pentru a putea beneficia de astfel de vouchere.

Guvernul elimină vouchere pentru bugetarii cu salarii mari

Măsurile fiscale adoptate recent vizează şi reducerea numărului de vouchere acordate. Astfel, bugetarii cu salarii de peste 8.000 lei net nu vor mai primi vouchere de vacanţă, însă nu se ştie exact care va fi impactul asupra pieţei. Guvernanţii nu au inclus în lege şi numărul celor care au salarii peste acest prag, motiv pentru care impactul nu este încă cunoscut pentru operatorii din piaţă.

Tudor Andronic, proprietarul unei unităţi de cazare din Bucovina numite Casa Străbunicului, spune că aceste vouchere au stimulat mulţi oameni să călătorească, astfel că printre primele întrebări adresate de către turişti ţineau de posibilitatea plăţii cu cardul de vacanţă.

„A crescut numărul persoanelor care plătesc cu voucherele. Din discuţiile avute cu turiştii, voucherele au stimulat turismul, mulţi mi-au zis că aveau voucherele, nu au vrut să le piardă, aşa că au plecat în vacanţă, nu pentru că nu îşi permiteau în mod normal o vacanţă, însă au vrut să le folosească. Voucherele ne ajută, mai ales că suportul electronic, cardul fizic funcţionează ca un card normal. Când voucherele erau emise pe hârtie, aveam o perioadă de aşteptare până să primim acei bani“, spune Tudor Andronic.

Valoarea vouherelor nu acoperă însă costurile totale aferente unei vacanţe în familie, ele pot fi folosite la cazare şi masă, însă pot contribui semnificativ la reducerea costurilor. Adriana C., 53 de ani, angajată în sectorul public, într-un spital din Bucureşti, spune că voucherele îi acoperă doar 30-40% din costurile totale ale unei vacanţe, dar reprezintă totuşi un imbold de a merge în vacanţă.

„Am folosit voucherele de vacanţă în fiecare an, am mers la hoteluri de două – trei stele de pe litoral, din staţiunile balneare şi la munte. În general, merg în vacanţă cam o săptămână pe baza voucherelor şi mă ajută să acopăr în jur de 75% din costul cazării. Din costul total al vacanţei cred că mă ajută cam cu 30% - 40%, este ceva acolo. Cred că voucherele sunt un imbold de a merge în vacanţă, eu nu am vrut să le pierd în vreunul dintre ani, aşa că am căutat mereu să-mi fac timp să le folosesc pe undeva. Nu cred că e vorba numai de bani aici pentru că nu acoperă ele toată vacanţa, ci că ştii că le ai şi trebuie să le foloseşti. Sunt banii mei acolo, nu aş vrea să-i pierd, iar dacă mă ajută să văd mai multe locuri din ţară, cu atât mai bine“, spune Adriana C.

Există şi companii private care oferă astfel de beneficii angajaţilor, însă nu există o centralizare a lor şi nici valoarea oferită de aceste companii. Răzvan D., 30 ani, angajat al unei companii de bricolaj, spune că aceste beneficii oferite de companie l-au determinat să meargă în vacanţe şi să îşi acopere o parte din costurile de cazare.

„Primesc anual 1.400 lei, bani care sunt împărţiţi în două tranşe. Primele două tranşe le-am pierdut pentru că nu le-am folosit, dar apoi am decis că e un beneficiu de care trebuie să mă bucur. Nu îmi acoperă toate costurile, dar îmi reduc foarte mult cheltuielile cu cazarea. Au fost vacanţe în care am plecat doar pentru că ştiam că se apropie termenul la care voucherele expiră şi nu am vrut să le pierd iar“, spune Răzvan D.

Anul trecut, piaţa unităţilor de cazare a avut venituri de 9,4 miliarde de lei şi un profit net de 2,1 miliarde lei, un nivel record pentru piaţa locală. De asemenea, unităţile de cazare din România au primit peste 11 milioane de turişti, dintre care 1,5 milioane de turişti au fost străini, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.