Premium
Principalele partide au scenarii diferite pentru perioada post-Ponta. PSD vrea să păstreze puterea, PNL propune alegeri anticipate. Decizia finală depinde de președintele Klaus Iohannis, care are atributul legal de a desemna candidatul pentru postul de premier. Pentru a ajunge la Palatul Victoria, acesta trebuie votat de Parlament.
Demisia lui Victor Ponta deschide procedurile pentru desemnarea unui nou premier.
Lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere. Președintele Klaus Iohannis a vorbit încă de ieri de ”runde de discuții cu partidele” și nu doar de o singură întâlnire. Asta înseamnă destul de clar că președintele are în vedere o soluție (nu neaparat și nume) pe care dorește să o discute și eventual să o impună partidelor. Presiunea străzii va fi un argument puternic al președintelui în acest context.
Blocurile politice sunt destul de clare:
PNL poate ralia în jurul său doar UDMR. Poate prin jocuri de culise să aducă parlamentari de la ALDE și UNPR și poate chiar și Grupul minorităților naționale, Insuficient pentru o majoritate. Un Guvern minoritar pentru PNL în acest moment poate fi o soluție, dar cu o majoritate în jurul PSD în Parlament nu va putea face nimic și ținând cont și de iarna care bate la ușă cel mai probabil se va prăbuși în încrederea populației dând PSD un nesperat balon de oxigen.
Soluția propusă ieri - alegerile anticipate - NU sunt o soluție pe termen scurt și asta știu și liberalii, dar e o soluție prin care îi dau președintelui mână liberă, un cec în alb.
PSD are mai multe variante, dar toate pot fi blocate de președinte. Sursele noastre susțin că delegația condusă de Liviu Dragnea îi vor propune președintelui să constate că există o majoritate (PSD-UNPR-ALDE-Minoritati) și că propunerea lor este un independent. La limită PSD
Potrivit Constituției României președintele poate ține cont de propunerea lor sau nu. Se poate obiecta cu privire la persoană sau pur și simplu urmărește un alt scop.
PSD are și opțiunea de a trece în Opoziție și chiar să anunțe că va susține pentru investire persoana căreia președintele îi va încredința mandatul de formare a noului guvern.
****
Și de aici președintele își joacă cărțile.
-poate accepta propunerea PSD și să îl desemneze să formeze Guvernul pe cel propus de majoritatea constatată în Parlament. Nu va fi nici o problemă ca acest guvern să preia rapid guvernarea
-poate desemna un om de la Opoziție să formeze Guvernul și atunci lucrurile se complică. În acest caz există șanse de aproape 100% ca acesta să firmeze un guvern, dar să nu treacă de votul Parlamentului și chiar să îi ”fie măcelăriți” în Comisiile parlamentare oamenii propuși
-poate desemna să formeze Guvernul un independent. Aici președintele devine jucător și va trebui să găsească tot felul de metode pentru un balet politic reușit care să creeze o majoritate parlamentară capabilă să impună și mai ales să îi susțină ulterior Programul de guvernare propus.
-ar putea încerca declanșarea de alegeri anticipate și în acest sens să invoca presiunea străzii. În anumite condiții PSD (dar nu și aliații a căror părere nu prea contează în aceste zile) ar putea fi de acord cu anticipatele doar dacă ar vedea în acest demers și un mic profit electoral.
Anticipatele se pot declanșa doar după ce propunerile sale cad în Parlament două guverne succesive.
!!! Cred însă că propunerea interimatului va face parte dintr-o strategie mai mare. Vedem anunțul președintelui și ne vom da seama
Procedura este deci destul de greoaie:
Desemnarea premierului
- Preşedintele Klaus Iohannis are atribuţia de a desemna un prim-ministru interimar, care va asigura funcţionarea Guvernului până în momentul formării noului Guvern. Ponta l-a propus pe Mircea Dușa, ministrul Apărării.
- Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
- asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
- Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
- După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
