CE: Jurnalişti în pericol au vorbit despre presiunile în exercitarea 'misiunii lor de informare' a publicului

Un studiu realizat de Consiliul Europei scoate în evidenţă presiunile cărora le sunt supuşi jurnalişti în exercitarea 'misiunii lor de informare' a publicului, uneori cu riscuri pentru propria viaţă, aşa cum s-a întâmplat cu malteza Daphne Caruana Galizia, intervievată cu puţin timp înainte de a fi fost asasinată, potrivit Agerpres.

Studiul, publicat miercuri, analizează în mod detaliat presiunile exercitate asupra jurnaliştilor spre a-i împiedica să informeze în mod liber, precum şi strategiile la care ei recurg pentru a-şi depăşi teama şi a-şi continua misiunea de observatori critici, informează un comunicat al organizaţiei de la Strasbourg.

Intitulat 'Misiunea de a informa: jurnaliştii în pericol iau cuvântul', studiul, redactat de doi experţi în libertatea presei ai Consiliului Europei, Marilyn Clark şi William Horsley, are la bază interviuri cu 20 de jurnalişti din 18 ţări, jurnalişti care au fost victimele diferitelor forme de violenţă şi de intimidare.

Printre ei s-a aflat şi malteza Daphne Caruana Galizia, care a fost intervievată cu 10 zile înainte de asasinarea sa, la 16 octombrie 2017.

Citește și: Ludovic Orban reacționează după recordul COVID-19: ‘Suntem într-un moment de cumpănă. Putem opri creșterea numărului de cazuri’

Studiul cere luarea de măsuri eficace pentru protejarea securităţii jurnaliştilor în pericol, urmărirea în justiţie a autorilor unor astfel de atacuri şi crearea unui mediu favorabil mass-mediei libere, independente şi diversificate, în conformitate cu recomandările Consiliului.

Printre măsurile recomandate se numără reforme legislative şi de reglementare, întărirea mecanismelor de alertă pentru protejarea de ameninţări, programe de educaţie mediatică şi sprijin pentru jurnalişti prin instruire profesională şi suport psihologic.

Chiar dacă eşantionul de 20 de jurnalişti nu poate fi considerat reprezentativ pentru situaţia generală în statele Consiliului Europei, autorii subliniază că el permite să fie interpretată din perspectivă socio-psihologică complexitatea experienţei jurnaliştilor care se confruntă cu niveluri ridicate de intimidare sau de ameninţări.

Acest studiu calitativ urmează unuia cantitativ publicat în 2017, în urma unei anchete la care au răspuns 940 de jurnalişti din statele membre ale Consiliului Europei şi din Belarus, cu privire la riscurile la care sunt expuşi jurnaliştii şi mass-media.

În interviuri, cei 20 de jurnalişti s-au referit la riscurile în exercitarea profesiei, la intruziunile în viaţa lor privată şi la constrângerile ce decurg de aici, la faptul că uneori îşi pun viaţa în pericol, şi la strategiile de a-şi creşte rezilienţa şi de a-şi urma 'misiunea de informare'.

Citește și: Alexandru Rafila, după noul record de cazuri Covid-19: Nu mai facem față la pacienți!

Raportul consemnează patru tipuri de ameninţări şi de presiuni cu care s-au confruntat jurnaliştii intervievaţi din partea diferiţilor actori, inclusiv actori statali şi responsabili politici: fizice, psihologice, judiciare sau juridice, şi economice.

Studiul evaluează inclusiv impactul acestor presiuni asupra muncii jurnaliştilor şi efectul lor disuasiv asupra libertăţii de exprimare, de pildă prin intermediul autocenzurii.

Printre alte aspecte evaluate figurează modul în care contextul juridic, politic, economic şi cultural din diferitele regiuni din Europa determină capacitatea jurnaliştilor de a-şi exercita profesia, şi strategiile la care ei apelează într-un mediu ostil, una din cele mai frecvent menţionate fiind recurgerea la sentimentul misiunii lor de informare.