DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ce mai are de făcut CSM pentru a proteja independența Justiției

revista presei

Evenimentul Zilei:

Procurorul General, Tiberiu Nițu, a fost acuzat de doi politicieni liberali că instituția sa îl protejează pe premierul Victor Ponta în fața Justiției, Ponta fiind acuzat că refuză să organizeze alegeri parțiale pentru primării, consilii județene, sau Parlament... Nu sunt fanul lui Tiberiu Nițu. Dimpotrivă... Cu toate acestea, într-o democrație cât de cât funcțională, niciun politician nu are dreptul să aibă o astfel de ieșire publică la adresa unui magistrat. Nu e treaba unui politician să le ceară socoteală celor care împart dreptatea. Cu o condiție: CSM, forul abilitat de lege să controleze justețea sentințelor și pe cei care le pronunță, să fie o instituție funcțională. În acest caz, decizia CSM de a verifica afirmațiile lui Zlati și Seplecan este salutară. Orice derapaj de acest tip trebuie sancționat. Ar fi foarte bine dacă CSM ar manifesta același interes în analizarea unor spețe mult mai serioase, în care independența magistraților trebuie protejată. Nici până în momentul de față Consiliul nu a făcut demersurile necesare pentru a stabili dacă serviciile secrete au ofițeri acoperiți în Justiție, dacă influențează întocmirea dosarelor și pronunțarea sentințelor. Nu e deloc preocupat să elucideze ce a vrut să spună generalul SRI Dumitru Dumbravă, când a afirmat public că Justiția este un „câmp tactic” pentru serviciile secrete, care urmăresc dosarele de la început până la soluționarea lor. E drept că nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu se dă de ceasul morții să facă lumină. În lipsa unei presiuni constante din partea CSM, nu cred că miră pe nimeni faptul că CSAT, în care sunt reprezentate toate instituțiile din domeniul securității naționale, nu ia inițiativa deconspirării acoperiților din sistemul judiciar. Pasivitatea CSM în această privință a generat multă tensiune inclusiv în interiorul Justiției. În momentul de față mai multe asociații ale magistraților fac presiuni asupra Consiliului să nu tergiverseze lucrurile. În aceeași măsură, CSM ar trebui să lămurească opinia publică de ce unii magistrați, foști membri ai Consiliului chiar, și-au dat doctoratele la SRI, respectiv în cadrul Academiei Naționale de Informații. De ce nu au ales o facultate de drept? O instituție de învățământ civilă. Este vorba de Bogdan Licu, prim-adjunctul Procurorului General, procurorul Gheorghe Muscalu, fost vicepreședinte al CSM, sau Florica Diaconescu, judecătoare la Curtea de Apel Craiova. Ca să nu mai vorbim de faptul că îndrumătorul lor a fost un politician: Gabriel Oprea, vicepremier și președinte al UNPR. Nu vorbim de vreo ilegalitate, ci de o incompatibilitate de ordin moral, de încălcarea unor cutume democratice. Astfel de legături între magistrați, politicieni și servicii secrete nu ar trebui să existe în niciun stat democratic. Dacă există magistrați care și-au dat doctoratul sub oblăduirea serviciilor secrete, cum putem avea garanția că actul de justiție este liber de influența acestora? Nu avem această garanție. Dimpotrivă.

Hotnews:

De mai mult de zece ani, Kaspersky, una dintre cele mai mari companii de securitate informatica, incearca sa faca rau rivalilor din piata, astfel incat acestia sa detecteze fisiere "curate", ca fiind infectate, scrie Reuters, citand fosti angajati ai companiei ruse. Doi fosti angajati spun ca Evgheni Kaspersky ar fi ordonat personal actiunile de sabotaj la care a pus expertii sa lucreze multe luni, considerand ca o serie de companii rivale copiaza software-ul rusesc. Kaspersky a negat vehement.Fostii angajati citati de Reuters spun ca printre companiile vizate se numara Microsoft, AVG si Avast si alti rivali, inducandu-i in eroare pentru a sterge sau dezactiva fisiere importante de pe PC-urile cleintilor.

Ziarul Financiar:

Uniunea Europeană pare să fie depăşită de problema imigraţiei extracomunitare, în contextul în care mii de oameni continuă zilnic să traverseze Marea Mediterană, situaţia, care riscă să genereze efecte majore de ordin economic şi social, atrăgând reacţii diverse în spaţiul comunitar. Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană. "Situaţia este mai mult decât urgentă; este necesar un răspuns colectiv al Uniunii Europene" pentru a face faţă sutelor de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în Europa, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.