HotNews:
Klaus Iohannis nu s-a consultat cu partenerii americani inainte de a face una dintre cele mai importante miscari: nominalizarea unui nou sef SRI... Intre Romania si Statele Unite exista o intensa colaborare pe linie de intelligence, vezi numeroasele vizite pe care sefii CIA le-au facut la Bucuresti, declaratiile publice de apreciere fata de colaborarea cu serviciile romanesti, plus interesele americane in regiune: economice, militare, geostrategice... Pe langa rolul esential in arhitectura de securitate, SRI mai are un rol major de care SUA sunt extrem de interesate: sustinerea luptei anticoruptie. SUA au sustinut public tot timpul lupta anticoruptie, ultima vizita la Bucuresti a Victoriei Nuland fiind edificatoare in acest sens. Care e agenda lui Hellvig in aceasta directie? Ce semnal transmite Romania punand la sefia "curentului" un personaj cu track-record zero in aceasta privinta? Acest tablou sumar este totusi suficient pentru a intelege de ce numele sefului SRI nu poate fi comunicat partenerilor americani putin inainte de a-l anunta public fara a starni nedumerire la Washington. Vrea sa transmita Iohannis ceva cu asta sau este doar una din stangaciile tipice inceputului de mandat?... Chiar daca nu-l exprima, americanii ar mai avea un motiv suplimentar de ingrijorare: a intrat noul presedinte Iohannis atat de mult in sfera de influenta a Germaniei din moment ce nominalizeaza la sefia SRI un politician convins ca axa Washington - Londra - Bucuresti trebuie deviata prin Washington - Berlin -Bucuresti? In treacat fie spus, Helvig este pe jumatate etnic german (sasi brasoveni), fapt care explica si mai bine admiratia sa pentru modelul german. Apoi, ce inseamna de fapt "europenizarea" SRI dorita de presedinte? In fine, din CV-ul sau nu rezulta o pregatire solida pe probleme de securitate, ci participarea la scoli de vara sau cursuri cu caracter neacademic.Dificil de explicat apoi cum de presedintele Iohannis nu a reusit sa coaguleze o majoritate in Parlament la numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, dar reuseste sa incropeasca una in cazul viitorului sef SRI. Exista un troc politic pe aceasta functie, este un nume unanim acceptat de clasa politica? Un viitor sef SRI pus cu votul UNPR-ului lui Gabi Oprea si PC-ului mostenit de la Voiculescu nu este altceva decat o noua "solutie imorala", avand pretul ei ascuns.
Evenimentul Zilei:
Ceea ce face DNA este extraordinar, dar activitatea procurorilor anticorupție nu ține loc de guvernare. Practic, ceea ce se întâmplă acum este o curățire a terenului: sunt scoase din scenă personajele corupte, sunt speriați cei care se pregăteau să fure, dar trebuie să avem grijă ca, în locul celor aflați în arest sau la închisoare, să alegem politicieni curați și competenți. Din această perspectivă, cred că sunt două planuri pe care trebuie construit. Primul este cel politic, unde piața trebuie deschisă competiției. Mediul politic trebuie privit în termenii liberei competiții: cu cât sunt mai puține bariere pe piață, cu atât competiția este mai acerbă, ceea ce face ca oferta să fie mai bună. Acum, pentru înscrierea unui partid, este nevoie de 25.000 de semnături. Doar în Kazahstan există reguli mai dure, acolo se cer 50.000 de semnături. Este nevoie de un număr cât mai mic de persoane pentru deschiderea unei formațiuni politice.Nu s-ar întâmpla minuni, dar ar putea apare partide locale și regionale, care să pună în pericol puterea baronilor locali. În plus, trebuie schimbată legea finanțării partidelor și, după opinia mea, trebuie oprită orice subvenție de la stat, care alimenetează actualul oligopol al unor structuri construite în anii 90, cu rădăcini în perioada ceaușistă. De ce trebui să finanțăm aceste organizații non-guvernamentale? Banii trebuie să vină din mediul privat, dar în condiții de transparență deplină și prin aplicarea unor sancțiuni drastice – inclusiv radierea partidului – pentru cei care rulează bani negri. În al doilea rând, România are nevoie de proiecte economice. Modificările la Codul Fiscal sunt o păcăleală, să fim sinceri. Nici măcar nu putem spune dacă vor fi sau nu implementate, pentru că lipsește studiul de impact.
Ziarul Financiar:
Criza rublei ameninţă susţinerea pe care Moscova o acordă regiunii separatiste moldovene Transnistria - ce primeşte aproximativ 70% din buget de la Kremlin - şi ar putea conduce la o realiniere a Tiraspolului şi o eventuală apropiere de UE, scrie The Guardian citând Eurasianet.org... Transnistria şi-a proclamat independenţa faţă de Republica Moldova în 1992, după ce separatişti proruşi locali susţinuţi de unităţi din cadrul armatei ruse au respins forţele moldovene, iar de atunci supravieţuirea acestui teritoriu depinde de prezenţa trupelor ruseşti de menţinere a păcii şi de subvenţiile trimise de la Kremlin. Însă Rusia se confruntă în prezent cu propriile dificultăţi, iar capacitatea Guvernului rus de a susţine în continuare atât Transnistria, cât şi regiunile separatiste proruse georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, se află sub presiune.
Comentează