HotNews:
România este încercuită de ţări în care Vladimir Putin şi-a plasat seminţele: fie direct prin tancuri (Ucraina), fie prin propagandă, şantaj energetic sau exploatarea orgoliilor unor lideri autoritari sătui de mustrările occidentului. Care Occident abia acum începe să-şi dea seama cât de mult rod au dat aceste seminţe. În acest peisaj, Bucureştiul pare să fi rămas singura capitală (încă) fără miros de vodcă şi zornăit de ruble. Noul preşedinte Klaus Iohannis a lansat semnale fără echivoc: “se justifică menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei (...) trebuie luată în considerare intensificarea lor”. Dar... Occidentul nu este unit în privinţa abordării viitoare a Rusiei. Dinspre Washington se aud multe voci care susţin înarmarea Ucrainei, incapabilă să facă faţă trupelor mai bine dotate şi antrenate ale lui Vladimir Putin. Această opinie beneficiază de sprijinul majorităţii republicane din Congres şi de al mai multor lideri militari NATO, dar nu şi de susţinerea Casei Albe. În interiorul UE se vorbeşte tot mai des, şi în special la Londra, despre aplicarea unei măsuri economice cu potenţial devastator asupra Rusiei: excluderea din sistemul bancar de plăţi SWIFT, ceea ce ar face imposibil orice transfer de bani între băncile ruse şi restul lumii. Într-un astfel de caz, răspunsul Moscovei ar fi “fără limite”, conform premierului rus Dmitry Medvedev, fiind imediat urmat de expulzarea ambasadorului american de la Moscova şi rechemarea celui rus de la Washington. Kremlinul se teme mai mult de bomba SWIFT, decât de posibila trimitere de armament occidental în Ucraina. Motivul este simplu: punctul vulnerabil al lui Putin nu este militar, ci economic. Un oficial american, citat de Financial Times, afirmă că pe o scală de la unu la zece a sancţiunilor economice, bomba SWIFT ar fi un zece. Problema este că sancţiunile economice actuale sunt doar undeva pe la doi sau trei. Şi aici se pune întrebarea: ce partitură va cânta România în corul alianţei occidentale? Este clar că nu cea a republicanilor americani. “Livrările de armament niciodată nu au pacificat zone conflictuale, întotdeauna duc la o amplificare a conflictului”, a spus preşedintele Iohannis. Iohannis va sta joi la aceeaşi masă cu Angela Merkel, cancelarul german. Merkel a ieşit şifonată din ultima rundă de negocieri de la Minsk, de unde Vladimir Putin a obţinut multe, iar Merkel doar un respiro scurt. Foarte scurt. Duminică, în oraşele din estul Ucrainei au continuat să explodeze bombe... România trebuie să negocieze cu înţelepciune un moment extrem de complicat: să rămână alături de Statele Unite dar, în acelaşi timp, să se apropie de Berlin. Este singura soluţie. Pentru că astăzi, România este încercuită.
Evenimentul Zilei:
Romania Libera:
Reprezentantul Fidesz a pierdut alegerile parțiale la o distanță de zece procente în fața candidatului susținut de opoziție, ceea ce reprezintă o pierdere de 16 procente în numai două luni. Guvernul Viktor Orban a pierdut supermajoritatea de două treimi de care se bucura din 2010, un semnal că ungurii au început să se sature de politica actualului prim-ministru și doresc să o limiteze. Ceea ce îl face pe Orban cu atât mai imprevizibil și mai periculos... Principala amenințare o reprezintă recursul la un naționalism agresiv și xenofob, deja foarte bine reprezentat în Ungaria de Jobbik. Pretextul îl poate constitui decizia lui Orban de a acorda, cu încălcarea legislației europene, un contract de zece miliarde de euro companiei rusești Rosatom de construcție a două reactoare nucleare la centrala de la Paks. Comisia Europeană a semnalat deja că acest contract încalcă normele europene atât în privința contractelor de achiziții publice, pentru că a fost acordat fără licitație și conține clauze secrete, cât și în privința regulilor stricte care guvernează energia nucleară. Răspunsul lui Orban a fost că este vorba de un atac la adresa suveranității naționale și că Ungaria trebuie să se pregătească de luptă cu Uniunea Europeană. O luptă cu UE în numele suveranității presupune exacerbarea naționalismului maghiar. Până acum Orban s-a ferit să apese pedala naționalismului revizionist în Transilvania, unde rolul a fost asumat de Jobbik, dar lucrurile s-ar putea modifica dramatic dacă Orban se va vedea cu spatele la zid, în situația în care poate pierde puterea. Un Orban slăbit și resentimentar poate fi un factor serios de destabilizare a situației politice din regiune. Și nimic nu i-ar face mai multă plăcere prietenului său Vladimir Putin decât o Europă Centrală instabilă, marcată de tensiuni interetnice.
Comentează