DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ce resurse are Guvernul pentru a stimula consumul?

Guvernul Romaniei

„E o idee proastă să stimulăm consumul doar pentru a avea creştere economică“, se aude dinspre BNR.

Până la urmă, ce poate face Guvernul? Spaţiul său redus de manevră se poate reflecta în ajustări ale CAS şi TVA, noi garanţii de stat la împrumuturi, scutiri la profitul reinvestit, scrie Romania Libera .

În condiţiile în care ponderea consumului în PIB este de aproape 80%, nu poţi avea creştere economică fără o dinamică pozitivă a consumului. Problema este că „anul trecut Guvernul a crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%, salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8% şi, cu toate astea, consumul populaţiei a stagnat, în condiţiile în care nici preţurile nu au au crescut, inflaţia anualizată, de 1,5%, fiind cea mai mică de după Revoluţie.(...) S-au băgat în economie circa două miliarde euro, care ar fi trebuit să meargă în consum iar consumul, nu a crescut. Asta înseamnă că e nevoie de un set de măsuri, la care se lucrează în prezent“ declara la sfârşitul săptămânii trecute, la un post TV ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Întrebarea care se pune aici este de ce nu a crescut consumul? Au mers resursele respective spre economisire la saltea sau altele au fost cauzele? Iar una dintre acestea ar putea fi creşterea preţurilor, preţuri ce cântăresc greu la oraş şi aproape deloc la ţară (ceea ce face ca, pe medie, inflaţia să arate bine), reducând puterea de cumpărare. De pildă, energia electrică, gazele şi energia termică s-au scumpit cumulat cu 7,5% anul trecut, dar acestea nu au decât o pondere de 10% în coşul inflaţiei calculat ca medie pe ţară. La oraşe însă, ponderea ar putea fi semnificativ mai mare, probabil între 15 şi 20%. Cert este că autorităţile s-au hotărât să impulsioneze consumul, iar pârghiile pe care le mai au la dispoziţie nu sunt deloc numeroase. Nu se poate apela la noi creşteri ale veniturilor pentru a nu scăpa deficitul de sub control. De alt­fel, guvernatorul BNR atrăgea atenţia , potrivit Hotnews, că “stimularea consumului ca să avem creştere economică este o idee proastă (..). Nimeni nu-şi doreşte consum pe seama majorării salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor”.

Strategii posibile

Cu lacăt pus pe salarii (să nu uităm că amânarea majorării accizei la combustibili trebuie compensată în buget într-un fel), fără să poată apela la umflarea cheltuielilor administraţiei din aceleaşi motive, Guvernul nu are prea multe opţiuni pentru a determina populaţia să bage mai mult mâna în buzunar. “În 2014, pentru a menţine şi chiar a spori ritmul de aproape 3% al creşterii economice este nevoie şi de motorul consumului intern, fără a afecta bugetul în vreun fel, nu vorbim de lucruri care să pună în pericol consolidarea fiscală”, sublinia Voinea.

În opinia noastră, se va încerca în primul rând să se găsească o utilizare fondurilor recent eliberate de BNR băncilor comerciale prin reducerea rezervelor minime obligatorii (cam 1,4 miliarde euro). Justificarea cu care s-a luat această decizie este tocmai ­impulsionarea creditării, iar Guvernul poate da o mână de ajutor extinzând garanţiile de stat specifice programului Prima Casă. Creditele luate pentru modernizarea locuinţei, achiziţia de maşini noi, dotarea cu tehnică IT în scopuri educaţionale, achiziţia de utilaje agricole ar putea beneficia de o împărţire a riscului între bănci şi diferitele fonduri de garantare.

Reducerea TVA la diferite produse alimentare cu pondere mare în coşul inflaţiei ar putea stimula de asemenea consumul, după modelul scăderii TVA la pâine (practic, ce se pierde prin reducerea taxei se câştigă prin rulajul mai mare, iar consumatorul poate fi determinat să cumpere mai mult luat de valul ieftinirilor). Ne referim aici la carne şi produse din carne (pondere de 8,4% în inflaţie), lactate (pondere de 5,4%) etc. În acest fel, se împuşcă doi iepuri: se stimulează consumul, se contracarează pulsiunile inflaţioniste ce vor veni din creşteri ale preţurilor administrate şi acciza mărită la combustibili. În sfârşit, cum se obţin oricum sume modeste din impozitul pe profit, sunt de luat în calcul scutiri aplicate profitului reinvestit.

“Toată lumea se întreabă deja care vor fi aceste măsuri, mai ales că execuţia bugetului depinde de cât de mult creşte economia, iar creşterea economică depinde de consum. Şi asta în condiţiile în care creşterea economică din 2014 e, în opinia mea, supralicitată. Cel mai rapid mod de creştere a economiei prin stimulare a consumului s-ar obţine apelând la majorarea deficitului bugetar, dar aici autorităţile au spaţiu foarte îngust de manevră. Se va apela, probabil, la reduceri de impozite şi taxe – diminuarea TVA în anumite zone (mai ales că acest aspect e bine primit de electorat într-un an cu alegeri), poate o scădere de “încurajare” a CAS-urilor, cu 1-2%”, spune analistul Aurelian Dochia.

O structură dezechilibrată a economiei

„Nimeni nu-şi doreşte un consum sălbatic, care să ducă din nou la creşterea explozivă a importurilor (…). Mi se pare nefezabilă, dar şi periculoasă, repetarea aproape excesivă că nu avem creştere economică pentru că nu stimulăm consumul. Păi, cum să stimulăm dacă noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decât producţia internă”, spunea Mugur Isărescu în aceeaşi conferinţă de presă.

Partea proastă în ideea stimulării consumului este că în acest fel se încurajează structura nesănătoasă a economiei, cu importurile dominând net exporturile. Şi nu vorbim doar de produse IT şi manufactură, pentru care nu există alternative reale în acest moment la importurile din China din perspectiva preţurilor de comercializare, ci şi de cele alimentare. De pildă, în preajma Crăciunului, la Lidl se găseau mai multe sortimente de cozonaci nemţeşti cu marţipan, dar nici unul românesc.

Un program de stimulare a consumului ar trebui să vină în paralel cu unul de sprijinire a producătorilor autohtoni (poate unul mai inteligent decât fostul “fabricat în România”) şi de noi norme pentru reţelele de hipermarketuri pentru a le determina să includă într-un anumit procent mărfurile autohtone în ofertă, cu sancţiunile de rigoare dacă nu o fac (ca să nu mai pomenim că spaţiile exterioare ale acestora pot fi folosite pentru improvizarea unor pieţe cu dever asigurat).

Până la urmă, introducerea şi menţinerea măsurilor de stimulare a economiei vor depinde de… vreme. Dacă economia porneşte anul poticnit, iar agricultura nu mai oferă impulsul consistent din 2013, este posibil ca viitoarele măsuri de stimulare să aibă viaţă scurtă. Să nu anticipăm însă: planul de măsuri pentru stimularea consumului va trebui aprobat întâi de FMI. “Putem intra în detalii după ce acest set de măsuri va fi agreat cu FMI şi Comisia Europeană”, a subliniat Liviu Voinea.

“E o decizie riscantă, cumva contrară programului FMI care a ţintit restrângerea consumului după un boom al creditului. Mai ales că nu mai avem producţie. Probabil că are şi o dimensiune electorală şi va fi acompaniată de achitarea notei de plată în 2015. Eu oricum nu înţeleg cum de am avut creştere economică în 2013. Dacă a stagnat consumul, care reprezintă 70% din PIB, iar investiţiile sunt cum sunt, de unde a venit această creştere?“, este de părere analistul Ilie Şerbănescu. Posibile măsuri de stimulare a consumului: -extinderea garanţiilor de stat pentru stimularea creditării -reduceri de taxe pentru profitul ­reinvestit al companiilor -reduceri ale TVA pentru produse cu ­pondere mare în coşul inflaţiei -reducerea CAS

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.