Ce șanse ar avea o alianță anti-PSD

Autor:

Publicat: 06/05/2014 00:17

România Liberă: Lansată de liderul PNL Crin Antonescu și susținută și de președintele Traian Băsescu, ideea formării unei alianțe anti-PSD, care să coalizeze forțele de dreapta, este privită cu scepticism de majoritatea analiștilor... Sociologul Vasile Dâncu atrage atenția că formarea unei alianțe anti-PSD se bazează pe „o iluzie“: „Este vorba de iluzia că, dacă PSD obține 40% din voturi, restul de 60% din voturi vor merge la dreapta. Ca și cum electoratul ar fi constituit doar din stânga și dreapta, nu ar fi și nehotărâți sau oameni care nu votează“... Sociologul Mircea Kivu consideră și el că formarea unei alianțe anti-PSD nu are „prea mari șanse“, cel puțin în acest moment: „Ideea nu e așa de nouă, dar problema este că fiecare din forțele care spun că ar fi necesară o astfel de alianță dorește ca ea să fie liderul alianței. Lui Crin Antonescu i-ar plăcea o asemenea alianță cu o condiție: să-l susțină pe el să fie candidatul la președinție. Și alți lideri ai dreptei au veleități similare“... Șanse mici acordă unei alianțe anti-PSD și sociologul Alfred Bulai, iar motivul stă tot în rivalitatea existentă între partidele de dreapta: „Se poate spune că populația este în majoritate anti-PSD, dar o asemenea alianță ar presupune să nu existe rivalități, ci armonie între partidele care ar compune alianța. Or, dacă ne uităm la PNL, PDL și PMP nu este așa“... Spre deosebire, politologul Alexandru Radu consideră că o alianță anti-PSD ar avea „șanse majore“ și își bazează concluzia pe „modelul pe care ni-l arată trecutul alianțelor politice din România“: „Să ne amintim că USL s-a constituit tocmai pe un astfel de model negativist, anti-Băsescu“. Criza ucraineană a determinat o regândire a întregii strategii NATO față de Rusia. Occidentul nu mai consideră Moscova drept partener, ci adversar. În aceste condiții geostrategice noi în Europa, oficiali americani și ai NATO solicită din ce în ce mai apăsat țărilor europene să crească cheltuielile militare. România dorește, la rândul său, acest lucru, dar nu pare a şti pe ce să dea banii... Bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MApN este de 1,42% din PIB. Pe 28 aprilie prim-ministrul Victor Ponta a anunțat o creștere a bugetului Armatei pentru acest an cu 700 de milioane lei, ceea ce va duce povara militară a României la 1,5% din PIB. Evenimentul Zilei: Ca orice eveniment crucial în desfăşurare, Criza din Ucraina e abordată de politicienii responsabili cu prudenţă, deoarece o prostie zisă din inconştienţă apare ca declaraţie oficială, cu efecte de necalculat în plan intern şi extern. Pe această planetă politică, definită prin prudenţă faţă de concluziile inxorabile, s-a găsit un personaj care să trîntească, fără a clipi măcar, concluzia: Victor Ponta. Sîmbătă și duminică, dovedind că se poate trăcăni și în timpul liber, Victor Ponta n-a ostenit să proclame că situaţia din Ucraina e atît de rea încît obligă România să se pregătească de război. Război cu cine? Deşi n-a zis-o explicit, Victor Ponta a răspuns: Cu Federaţia Rusă! Cu ceva timp în urmă, Victor Ponta ne pisa la cap cu nevoia de a fi mai flexibili faţă de Federaţia Rusă, punînd pe seama slugărniciei pro-occidentale anti-rusismul lui Traian Băsescu. Acum, brusc, fără o minimă pregătire psihologică, lăsînd impresia că l-a înţepat ceva care descumpăneşte echilibrul mintal, acelaşi Victor Ponta e gata să pornească la război. La Craiova el face o declarație de o inconștiență vecină cu internarea la Psihiatrie: Fiţi bucuroși! În curînd, vom avea război, și dacă e război, o să aveți de lucru!... Războiul nu poate ferici pe nimeni, chiar dacă el duce la sporirea locurilor de muncă în industria de armament. Mai lipsea ca Victor Ponta să meargă la producătorii de coșciuge și să-i felicite, pentru că, în curînd, vor avea de lucru! ZIarul Financiar: Câteva paradisuri fiscale din Europa, precum Olanda şi Elveţia, unde marile companii din Rusia au transferat zeci de miliarde de dolari pentru a evita plata impozitelor, ar putea fi cheia sancţiunilor prin care Occidentul vrea să determine Moscova să slăbească presiunile asupra Ucrainei. Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg. Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni. Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!