Indiferent de anotimp, mulți proprietari ajung să achite chiar și 50 de lei în plus la întreținere, din cauza pierderilor de apă. Frustrați, aceștia solicită explicații președinților de asociație care gestionează cheltuielile.
Problema pierderilor de apă din blocuri a fost dintotdeauna un motiv de conflict între locatari și conducerile asociațiilor. Rețelele de canalizare învechite și lipsa investițiilor duc la scurgeri de sute de litri, costuri ce ajung, inevitabil, să fie suportate tot de proprietari, conform NewsWeek.
Lunar, pe lângă consumul individual raportat de fiecare apartament, pe listele de întreținere apar și cantitățile de apă pierdute. Valoarea acestor pierderi variază în funcție de oraș și de volumul de apă nejustificat consumat.
De ce sunt obligați proprietarii să plătească pierderile de apă?
Facturile emise de furnizor trebuie achitate integral, inclusiv diferențele dintre consumul înregistrat și cel declarat. Prin urmare, asociația de proprietari trebuie să stabilească o metodă corectă și legală de împărțire a acestor costuri.
Conform vechii legislații – Legea 230/2007 și Normele metodologice 1588/2007 – pierderile erau repartizate proporțional cu cota-parte indiviză aferentă fiecărui apartament
În prezent, Legea 196/2018, care reglementează funcționarea asociațiilor de proprietari, nu mai impune un sistem unic de recuperare a acestor costuri. Decizia aparține Adunării Generale a proprietarilor, organul suprem de conducere al asociației.
Astfel, comitetul executiv nu are autoritatea de a decide singur modul de calcul, iar menținerea unei practici vechi doar pe motiv că „așa s-a făcut înainte” nu este justificată legal.
Cum se calculează pierderile de apă?
Avocatul Gelu Pușcaș, specialist în litigii legate de asociațiile de proprietari, explică faptul că Legea 196/2018 lasă libertatea Adunării Generale să stabilească modul de repartizare a diferențelor. Fără o hotărâre oficială a acesteia, orice decizie a comitetului sau administratorului este lipsită de temei legal.
Legea permite mai multe metode de împărțire a costurilor:
-proporțional cu numărul de persoane din apartament;
-în funcție de consumul individual;
-egal pentru fiecare apartament;
-proporțional cu cota indiviză;
-prin ajustarea prețului pe metru cub.
Specialistul atrage atenția că invocarea precedentelor din trecut nu justifică o practică nealiniată la reglementările actuale.
De ce valorile diferă de la un oraș la altul?
Tarifele la apă în România variază în funcție de prețurile stabilite de operatorii locali. Calculul final include atât costul apei potabile, cât și taxa de canalizare.
De exemplu, în București, unul dintre orașele cu cele mai mici tarife, metrul cub de apă costă aproximativ 3,6 lei, la care se adaugă 2,07 lei pentru canalizare, totalul fiind de 5,68 lei. La polul opus, în Iași, prețul pentru apă este de 10,09 lei, iar taxa de canalizare poate ajunge la 9 lei, ceea ce duce costul final la aproape 19 lei/mc.
În alte orașe, valorile sunt intermediare: la Suceava, 14 lei/mc, în Cluj – 12 lei/mc, iar în Constanța și Brașov – aproximativ 15 lei/mc (în Brașov, exact 13,25 lei/mc).
Ce se întâmplă dacă nu plătești pierderile de apă?
Conform legii, asociațiile pot percepe penalități pentru orice sumă restantă afișată pe lista de plată. Penalitățile nu pot depăși 0,2% pe zi de întârziere, aplicate după 30 de zile de la termenul scadent, iar valoarea totală nu poate fi mai mare decât datoria inițială.
Proprietarii care consideră că au fost obligați pe nedrept să achite pierderile de apă pot contesta aceste sume în instanță.
Comentează