DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ce se va întâmpla cu bugetul instanţelor: Anunţul judecătoarei Cristina Tarcea

PICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) nu poate prelua de la 1 ianuarie 2017 bugetul instanţelor, soluţia "cea mai rezonabilă şi realistă" fiind prorogarea intrării în vigoare a acestei prevederi, consideră judecătoarea Cristina Tarcea, care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al instanţei supreme. Aceasta precizează în proiectul său postat pe site-ul CSM că, potrivit legii, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de ÎCCJ, termenul prevăzut de textul de lege fiind prorogat succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2017.

Astfel, Tarcea arată că actualele capacităţi administrative ale ÎCCJ fac imposibilă exercitarea unei astfel de atribuţii, în condiţiile în care instanţa supremă se confruntă de mai mulţi ani cu o lipsă "cronică" a spaţiului, iar Departamentul economic, dimensionat ca număr de personal la nevoile ÎCCJ, a fost nevoit să-şi desfăşoare activitatea în spaţii improvizate în alte locaţii. "De altfel, trecând peste actualele capacităţi administrative ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cred că problema gestionării bugetului instanţelor a fost populist şi ipocrit soluţionată legislativ, fără o suficientă dezbatere publică în sistem şi în societate cu privire la constituţionalitatea şi eficienţa unei astfel de măsuri. (...) Finanţarea sistemului judiciar este o atribuţie strict administrativă, care, deşi ar putea avea influenţă asupra bunei desfăşurări a activităţii instanţelor de judecată, nu reprezintă un act de judecată sau de aplicare a legii", se spune în document.

Astfel, Cristina Tarcea consideră că, dacă se doreşte "cu orice preţ" ca Ministerul Justiţiei să nu mai administreze bugetele instanţelor, soluţia mai justificată din punct de vedere constituţional ar fi aceea a gestionării bugetelor instanţelor de către Consiliul Superior al Magistraturii. "Indiferent de soluţia care se va adopta, însă, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art 136 din Legea nr. 304/2004, republicată şi cu privire la constituţionalitatea sa, un lucru este cert, şi anume faptul că 1 ianuarie 2017 va găsi Înalta Curte total nepregătită pentru asumarea unei astfel de responsabilităţi, cu consecinţe atât de grave şi de importante asupra întregului sistem judiciar. Prin urmare, pentru moment, soluţia cea mai rezonabilă şi realistă pentru sistem este prorogarea până la un nou termen a intrării în vigoare a dispoziţiilor acestui articol, termen suficient de lung care să permită purtarea unor discuţii reale şi serioase asupra acestei soluţii, studii de impact şi luarea măsurilor administrative adecvate", susţine judecătoarea în proiectul său.

Un alt obiectiv al mandatului Cristinei Tarcea este acela ca ÎCCJ să contribuie la îmbunătăţirea şi eficientizarea iniţiativelor legislative ale Guvernului în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea administrativă a instanţelor şi a activităţii de judecată. "În acest sens, voi stimula şi voi sprijini o relaţie permanentă între Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Elaborare acte normative din Ministerul Justiţiei. Prin aceasta urmăresc două aspecte, şi anume: elaborarea unor proiecte de lege mai coerente şi previzibile; sesizarea în timp util a oricăror reglementări lacunare, insuficiente, necorelate sau necorespunzătoare", susţine aceasta.

Totodată, judecătoarea îşi propune să colaboreze şi cu legislativul ca modalitate de implicare a ÎCCJ în elaborarea unor legi coerente, arătând că, de multe ori, în cadrul dezbaterilor parlamentare, anumite texte de lege, discutate şi convenite împreună cu iniţiatorul, pot suferi modificări de substanţă. În ceea ce priveşte propunerile legislative pe care Cristina Tarcea le are în vedere, printre ele se numără cea privind incompatibilităţile şi posibilitatea de formula opinii separare. "Din punctul meu de vedere, regimul incompatibilităţilor şi posibilitatea de a formula opinii separate sunt specifice procedurii de judecată de drept comun, nu şi în ceea ce priveşte mecanismele de unificare, dar din moment ce ele constituie obiect de interpretare, cred că ar trebui să primească şi o soluţie legislativă", arată aceasta în documentul citat.

Totodată, judecătoarea consideră că trebuie reglementată de urgenţă situaţia în care soluţia nu poate fi adoptată pentru că nu s-a întrunit numărul de două treimi din numărul judecătorilor completului, chiar şi după reluarea de mai multe ori a votului. "Cred că o soluţie a acestei probleme ar fi aceea a sesizării Secţiilor Unite în ipoteza recursurilor în interesul legii şi sesizărilor prealabile ce interesează activitatea mai multor secţii şi a întregii secţii în ipoteza unei sesizări prealabile ce interesează activitatea unei singure secţii", spune Tarcea. Pe de altă parte, judecătoarea spune că are "rezerve serioase" cu privire la propunerea privind modificarea codurilor de procedură, în sensul extinderii sesizărilor prealabile şi asupra chestiunilor de procedură, subliniind nevoia unor discuţii şi evaluări "serioase" asupra acestui aspect. De asemenea, aceasta consideră că pentru corecta şi buna organizare şi funcţionare a completelor de 5 judecători din cadrul Instanţei supreme se impun anumite modificări legislative, pe care le va propune şi le va discuta împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei.

Totodată, Cristina Tarcea îşi propune să adopte măsuri administrative pentru buna funcţionare a activităţii de judecată în cadrul secţiilor, punctând că este nevoie de echilibrarea volumului de muncă între secţii, raportat la volumul de activitate şi schema actuală de personal. Conform datelor cuprinse în proiect, aceasta are în vedere şi modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionarea administrativă a ÎCCJ, motivând că actuala organizare şi reglementare este "destul de generală şi imprecisă". Un alt obiectiv al mandatului Cristinei Tarcea va fi continuarea soluţionării în termen a recursurilor în interesul legii şi a sesizărilor prealabile, a motivării şi publicării deciziilor în termenele stabilite de lege. "În prezent, asigurarea calendarului pentru stabilirea termenelor de soluţionare potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se dovedeşte a fi o problemă din ce în ce mai dificilă. Acest lucru se datorează, în primul rând faptului că, potrivit legii, sesizările cu recursuri în interesul legii şi în vederea dezlegării unor chestiuni de drept trebuie soluţionate în cel mult 3 luni de la data investirii instanţei supreme, iar ritmul de sesizare nu este constant, numărul sesizărilor diferind de la o perioadă la alta. În plus, (...) numărul sălilor de judecată este limitat (...), toate acestea fiind elemente în funcţie de care asigurarea unui calendar optim este din ce în ce mai greu de realizat. Din acest punct de vedere, voi supune discuţiei şi posibilitatea modificării legislative în ceea ce priveşte termenul de soluţionare a acestui tip de sesizare, deoarece practica a dovedit că intervalul de 3 luni stabilit de legiuitor este unul nerealist", se mai precizează în document.

Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta fiind, potrivit site-ului CSM, candidat unic. În prezent, aceasta deţine funcţia de vicepreşedinte al Instanţei supreme şi este delegată să asigure interimatul conducerii instituţiei. Pentru funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ şi-au depus candidaturile Lavinia Curelea, preşedinte al Secţiei I civile, şi judecătoarea Nela Petrişor. Obiectivele Lavinia Curelea sunt dezvoltarea comunicării între secţiile instanţei supreme şi armonizarea regulilor ce guvernează activităţile de judecată şi activităţile administrativ-jurisdicţionale în materie civilă; stabilirea unor reguli comune de organizare a activităţilor ce se desfăşoară la nivelul completelor de 5 judecători în materie civilă şi, respectiv a completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi dezvoltarea şi diversificarea activităţilor necesare în vederea îndeplinirii de către instanţa supremă a funcţiei sale principale, aceea de a asigura caracterul unitar al propriei practici judiciare, dar şi a practicii judiciare de la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti.

Pe de altă parte, Nela Petrişor are stabilite trei obiective pe termen scurt: implicarea activă în rezolvarea problemei sediului ÎCCJ, participarea la adoptarea unui nou Regulament de organizare şi funcţionare a instanţei supreme şi sprijinirea demersurilor de elaborare a unei legi proprii de organizare şi funcţionare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stimularea informatizării extinse a structurilor organizatorice ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trei obiective pe termen lung: îndeplinirea la noi standarde de profesionalism a rolului ÎCCJ, integritate, responsabilitate, respect faţă de lege şi faţă de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti - cerinţe pentru întregul personal al ÎCCJ şi creşterea încrederii în sistemul judiciar, anunţă Agerpres.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.