Premium
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sustine ca, la acest moment, nu sunt întrunite conditiile care sa-i permita sa întreprinda 'un eventual demers diplomatic' în ceea ce priveste cazul deputatului UDMR Marko Attila, în conditiile în care nu a fost emis 'pâna în prezent' un mandat european de arestare pe numele acestuia.
Într-o precizare pentru presa, difuzata luni, MAE arata ca nu are niciun fel de competente legale în materia emiterii si punerii în executare a mandatului european de arestare, adaugând ca, în astfel de situatii, procedurile aferente se realizeaza exclusiv pe calea cooperarii judiciare si politienesti directe.
'La nivelul Uniunii Europene, arestarea si predarea persoanelor date în urmarire internationala între statele membre se realizeaza prin intermediul institutiei mandatului european de arestare. (...) Din datele de care Ministerul Afacerilor Externe dispune de la institutiile competente, pâna în prezent nu a fost emis un astfel de mandat pe numele persoanei mentionate. În aceste conditii, având în vedere absenta competentelor legale ale Ministerului Afacerilor Externe în ce priveste realizarea unor asemenea demersuri, cât si în absenta, pâna în prezent, a unui mandat european de arestare în raport cu persoana mentionata, rezulta ca, la acest moment, nu sunt întrunite conditiile care sa permita MAE sa întreprinda un eventual demers diplomatic în aceasta speta', se arata în comunicatul remis luni de catre MAE.
Sursa citata precizeaza ca reactia institutiei vine ca urmare a unei interpelari adresate ministrului Afacerilor Externe de catre deputatul Bogdan Diaconu, referitoare la 'masurile diplomatice luate pentru gasirea deputatului UDMR Marko Attila ascuns si protejat de statul ungar în urma votului de încuviintare a arestarii acestuia acordat de Camera Deputatilor pe 3 decembrie 2014'.
În decembrie anul trecut, plenul Camerei Deputatilor a aprobat cererea DNA de încuviintare a arestarii preventive a deputatului UDMR Marko Attila, acuzat de abuz în serviciu, într-un dosar legat de retrocedari de terenuri.
Potrivit DNA, Marko Attila a facut parte, alaturi de Alina Bica, actualul deputat Catalin Florin Teodorescu, precum si de fosta sefa a ANRP Crinuta Dumitrean, Remus Baciu, Oana Vasilescu, Lacramioara Alexandru, Sergiu Diacomatu si Dragos Bogdan, din comisia care în martie 2011 a aprobat sa i se plateasca omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de 377.282.300 lei, reprezentând despagubiri pentru un teren de 13,0535 ha situat în Bucuresti, zona Plumbuita, desi, în realitate, acel teren valora mult mai putin.
Ulterior, procurorii DNA au decis ca Marko Attila sa fie cercetat separat de dosarul în care fosta sefa a DIICOT Alina Bica a fost trimisa în judecata.
'Având în vedere faptul ca procedurile de citare fata de inculpatul Marko Attila-Gabor nu au putut fi îndeplinite în totalitate, în asa fel încât sa nu poata fi invocate nerespectarea unor garantii procesuale privind inclusiv dreptul la aparare, întrucât acesta este plecat din tara, se va dispune disjungerea cauzei, urmând ca cercetarile sa fie continuate într-un dosar distinct, sub aspectul infractiunii de abuz în serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit', preciza la acel moment DNA.
Pe de alta parte, magistratii Curtii de Apel Ploiesti au dispus, în noiembrie 2014, condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a deputatului Marko Attila, în dosarul privind retrocedarea cladirii Colegiului 'Szekely Miko' din Sfântu Gheorghe.
