Premium
NATIONAL:
Parca nici nu a existat incidentul in care, atatata de aliatul american, aviatia turca a spulberat un avion militar rusesc. Acum, nu doar ca Erdogan il omagiaza pe Putin si nationalele celor doua tari vor juca un amical de fotbal, ca sa moara de ciuda toata planeta, dar turcii pur si simplu o cauta cu americanii prin toate mijloacele. Iar dupa ce isteria „vendettei” de dupa puciul esuat s-a mai potolit, iata ca, totusi, vicepresedintele partidului turc de guvernamant tocmai ce a cerut in parlament inchiderea bazei de la Incirlik si expulzarea de urgenta a miilor de militari americani de acolo, cu tot cu cele 70 de focoase nucleare aflate in cel mai inaintat avanpost al NATO. In plus, o jurnalista americana a fost arestata iar palcuri de „cetateni nemultumiti” incep sa se stranga in fiecare seara in fata Ambasadei SUA, situatia putand escalada in orice moment. Asa ca, pana si „autistul” politic Klaus Iohannis isi poate da seama ca, a te baza pe flota turca pentru a ne apara de cea rusa desfasurata la Sevastopol , este totusi prea mult pentru ditamai strategia nationala de securitate a Romaniei. Mai ales ca Moscova a lansat la apa noi portavioane in Crimeea, nave care, sa nu uitam „profetia” lui Basescu, in doar vreo patru-sase ore pot rade Constanta de pe fata pamantului.
De la Nistru pana la Tisa…
Armata rusa se comporta deja in Transnistria ca la ea acasa, mii de soldati continuand sa treaca si luna asta Nistrul, sub pretextul desfasurarii unor exercitii militare comune cu „fortele de mentinere a pacii”. Asa ca nu mai mira pe nimeni ca pe teritoriul Republicii Moldova exista atat centre de recrutrare a Armatei Ruse, dar si ca, zilele acestea, Moscova organizeaza zeci de sectii de votare in vederea alegerilor pentru Duma de Stat. Pentru ca, in fond, vorbim de o Republica Moldova condusa pe fata de catre miliardarul Vladimir Plahotniuc, caruia nici ca-i pasa ca s-ar afla in vizorul FBI-ului american. Pentru ca, nu-i asa, la Chisinau conteaza doar cine e cu FSB-ul, nu cu FBI-ul! Iar apropierea vecinului de la est de Moscova este practic trasa la indigo si in cazul pozitiei vecinului de la Vest. Intrucat guvernantii de la Budapesta nu pierd niciun prilej public pentru a declara public ca relatia cu Federatia Rusa este primordiala pentru Ungaria, indemnand fatis si restul tarilor est-europene sa-si schimbe pozitia fata de Vladimir Putin. Si cum pozitiile Budapestei sunt intotdeauna „disecate” cu luare aminte la Bucuresti, fratia ungaro-rusa chiar nu are cum sa ne linisteasca…
S-a predat si ultimul aliat
Dupa cum sustin sursele noastre, este foarte posibil ca Administratia Prezidentiala sa se fi grabit cand a anuntat infiintarea brigazii militare comune cu Bulgaria. Pentru ca premierul de la Sofia, dupa ce s-a rastit la Iohannis ca nu va trimite niciun militar bulgar la Marea Neagra, pentru a nu-i enerva pe rusi, nu este deloc incantat sa trimita alte trupe in Romania. Asa ca „marota” cu 400 de militari bulgari, care oricum nu aveau cu ce sa ne ajute, nu are cum sa ne amageasca. Mai ales ca aviatia militara bulgara continua sa mearga pe mana MIG-urilor rusesti, refuzand sa se inarmeze cu avioane F16 americane. Asa ca ar fi cazul ca Bucurestiul sa o lase mai usor cu „excelenta cooperare militara romano-bulgara in scopul descurajarii unei agresiuni militare rusesti”. Insa cea mai recenta veste este si cea mai ingrijoratoare. Deoarece Serbia, cel mai de nadejde vecin al nostru, a anuntat acum cateva ore ca, desi este stat partener al NATO, va desfasura ample operatiuni militare comune cu armata rusa. Asa ca, de urgenta, vor efectua exercitii impreuna cu militari din Belarus si Federatia Rusa, urmand ca aviatia militara sarba sa fie antrenata si consiliata de catre cea rusa! Iar la nord, cu o Ucraina atat de instabila incat nu se poate apara nici pe sine, dar si unde sentimentele romanofobe sunt mai pregnante decat in orice alt stat vecin, nici macar nu poate fi vorba de o alianta militara reala. Mai ales ca informatiile militare ucrainene recunosc ca, pe fondul unei crize economice interne tot mai pregnante, „omuletii verzi” ai Moscovei sunt gata sa-l inscauneze pe Ianukovici inapoi la Kiev, readucand Ucraina pe harta in sfera de influenta rusa.
Exod la Jandarmerie!
Iar in toata aceasta conjunctura, nici macar o cancelarie occidentala nu a indraznit sa mai avertizeze Moscova sa nu se intinda mai mult decat ii este permis in Europa de Est. Pentru ca, nu-i asa, Vestul are probleme prea mari cu atentatele jihadiste ca sa se mai lege la cap si cu siguranta unor aliati precum Romania. Iar daca Polonia cel putin isi dubleaza anual capacitatea militara, la noi situatia Armatei este pur si simplu penibila, din moment ce sute de militari profesionisti se inghesuie sa se transfere la Jandarmerie, salariile de aici fiind cat de cat mai mari!
Ziarul Financiar:
- Mulţi nemţi se tem că dobânzile negative le pun în pericol banii puşi deoparte pentru zile negre
- Patru din zece germani menţionează politica monetară a BCE şi dobânzile reduse drept cele mai mari îngrijorări ale lor în ceea ce priveşte economiile.
Când printre britanici s-a instalat teama că dobânzile negative vor veni şi la ei în ţară din cauza Brexitului, aceştia au început să strângă bani, bancnote şi monede, în cel mai accentuat ritm de după marea criză financiară.
Este o reacţie normală a unor oameni speriaţi care încearcă să-şi protejeze economiile şi viitorul. După ce s-au mai limpezit apele, guvernatorul Băncii Angliei i-a asigurat pe englezi că nu este un mare fan al dobânzilor negative. Banii scoşi din circulaţie înseamnă mai puţină viaţă în economie.
Însă în zona euro, în comparaţie cu Mark Carney, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi pare un fan înfocat al dobânzilor negative. BCE şi-a dus deja dobânda pentru depozite la -0,4% (aplicată băncilor comerciale în speranţa că astfel acestea vor fi descurajate să pună banii la păstrare şi forţate să le dea drumul în economie) şi a indicat că o poate împinge şi mai jos. Dobânzile cu minus, dacă contaminează şi depozitele firmelor şi ale persoanelor fizice, înseamnă de fapt un preţ pe care trebuie să-l plătească deponenţii. Iar unii dintre ei, din zona euro şi din alte părţi ale Europei, nu sunt dispuşi să plătească - un efect al dobânzilor negative care poate frâna planurile băncilor centrale.
Cooperativa de credit elveţiană Migros Bank a anunţat zilele trecute că s-ar putea să taxeze o parte din clienţii de retail pentru depozite dacă Banca Naţională a Elveţiei împinge dobânzile şi mai mult în teritoriul negativ, potrivit Reuters. Migros este una dintre cele mai mari bănci de retail axate pe servicii tradiţionale şi de e-banking din Elveţia.
În Anglia, Royal Bank of Scotland şi Natwest emiseseră avertismente asemănătoare. Băncile pot alege să taxeze depozitele clienţilor pentru a-şi proteja marjele de profit.
Date economice recente arată că populaţia economiseşte mai mult şi în Germania şi Japonia. În Danemarca, Elveţia şi Suedia, ţări cu dobânzi negative care nu fac parte din zona euro, economiile populaţiei sunt la cel mai ridicat nivel de după 1995, anul în care OCDE a început să strângă date despre aceste state. De asemenea, companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Japonia şi-au majorat rezervele de bani. Wall Street Journal a concluzionat că acestea sunt primele semne ale rateurilor dobânzilor negative. „Este o nebunie“, spune Heike Hofmann, o doamnă de 54 de ani, despre decizia din iunie 2014 a BCE de a duce dobânzile sub zero. Hofmann vinde fructe şi legume într-un oraş mic, Korschenbroich. În loc să-şi golească depozitul de la bancă şi să cheltuiască mai mult, aşa cum ar fi vrut BCE, antreprenoarea şi-a redus prompt cheltuielile, a pus mai mulţi bani deoparte şi a cumpărat aur. „Acum trebuie să economisesc mai mult ca înainte pentru a avea suficienţi bani la pensie“, explică pentru WSJ doamna Hofmann.
Economiştii au identificat o multitudine de posibili factori care încurcă planurile băncilor centrale: inflaţia redusă lasă mai mulţi bani în portofelele consumatorilor; populaţia îmbătrânită este prin natura ei mai conservatoare, economiseşte mai mult; băncile centrale n-au reuşit să-şi explice cum trebuie acţiunile.
