Premium
Conform Organizației Mondiale a sănătății, în fiecare an sunt uciși 50 de milioane de copii și au loc 125.000 de avorturi în fiecare zi.
8.800.000 de copii au fost uciși prin avort în acest an, doar în primele trei luni ale anului.
https://www.worldometers.info/abortions/
Mii de bătrâni sunt uciși prin eutanasie în țările cele mai „civilizate” ale lumii, în fiecare an.
În țări precum Olanda se vorbește despre eutanasierea bătrânilor și în fapt a oricărei persoane fără nici un motiv medical. Eutanasierea „la cerere” este forma cea mai „liberală” a eutanasiei, precum avortul „la cerere”.
Și în aceste condiții ne mirăm că Dumnezeu ne trimite un semnal de trezire. Printr-un virus care, față de epidemiile de ciumă din renaștere sau baroc pare o glumiță.
Cine vrea să afle ce este aceea o pandemie să citească Daniel Defoe, „Jurnal din anul ciumei”. Când populația unui oraș se înjumătățește într-o săptămână și nu ai ce să faci, nu există nici un leac sau o măsură pe care poți să o iei: aceea este o pandemie.
Dar pentru omul modern se pare că și acest virus este suficient. La cât de slabi de înger suntem, probabil că ceva mai „tare” nici nu am fi putut suporta.
Trăim peste o grămadă de cadavre, într-unul din secolele care au făcut cele mai multe victime inocente din istorie. Îi ucidem în fiecare zi pe cei mai slabi dintre noi, pe copiii și pe bătrânii lipsiți de apărare. Și ne așteptăm ca viața să fie un parc de distracție, un Disneyland.
Cât de mare și de odioasă este această nebunie?
Există un singur lucru care trebuie spus și pe care e important să îl înțelegem, în asemenea vremuri. Că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci ca el să se întoarcă și să fie viu.
Aceste crize sunt semnale de alarmă, iar Dumnezeu așteaptă să Îl auzim și să ne trezim. Și să abandonăm această nebunie criminală care i-ar îngrozi probabil până și pe cei mai cruzi tirani din istorie.
Cel mai important lucru care trebuie spus este că Dumnezeu așteaptă de la noi, mai ales în astfel de vremuri de criză, pocăința noastră.
„De voi încuia cerul şi nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce ţara, sau voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu.
Şi se va smeri poporul Meu, care se numeşte cu numele Meu, şi se vor ruga şi vor căuta faţa Mea, şi se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele lor şi le voi tămădui ţara.” (2 Paralipomena, Capitolul 7:13-14)
____
Comentariu de Gabriel Popa, invitat
