DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cele mai mari prejudicii aduse bugetului în 2019 au fost la operatorii economicii cu capital de stat (raportul Curții de Conturi)

Curtea de Conturi

Prejudiciile aduse bugetului de stat în anul 2019, potrivit raportului de control al Curții de Conturi, se ridică la aproape 600 de milioane de lei, în creștere față de anul 2018.

Citește și: SONDAJ - Surpriză la încrederea în politicieni: George Simion (AUR), peste premierul Cîţu. Topul încrederii în miniştri

S-au efectuat plăți nelegale în valoare de 595.482 de lei, dintre care prejudiciile aduse bugetului de stat - 84.579.000 lei, prejudiciile aduse bugetelor locale - 170.079.000 lei (din care 92.286.000 lei la bugetele proprii ale comunelor) și prejudiciilor aduse agenților economici cu capital de stat - 314.015.000 lei.

„Misiunile de audit financiar și acțiunile de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public pentru exercițiul financiar al anului 2019 s-au efectuat la un număr de 2.647 de entități. Misiunile de audit s-au desfășurat la 1.474 de ordonatori principali de credite, 99 de ordonatori secundari de credite, 749 de ordonatori terțiari de credite, 19 companii naționale, 21 de societăți naționale, 138 de societăți comerciale, inclusiv cele de interes local, la 65 de regii autonome, inclusiv cele de interes local, la 3 instituții bancare, precum și la 79 de alte entități de tipul asociațiilor și fundațiilor ș.a.

Cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 3.985 de cazuri, remarcându-se o ușoară creștere față de anul 2018, când numărul acestora a fost de 3.620 de cazuri.

Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor agenților economici cu capital de stat (52,73% din total), în principal, prin:

• constituirea și utilizarea neconformă a fondurilor pentru desfășurarea de activități conform scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute de actele normative prin care a fost înființată entitatea;

• efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită);

• nejustificarea, până la sfârșitul anului, a avansurilor acordate furnizorilor;

• efectuarea de cheltuieli pentru activități care nu au legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative de înființare;

• angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale;

• stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi de natură salarială; efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare;

• efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate;

• neurmărirea decontării avansurilor acordate pentru realizarea unor acțiuni și categorii de cheltuieli finanțate din fonduri publice, astfel încât la finele anului să se reflecte în bunuri achiziționate, lucrări executate sau servicii prestate, sau recuperarea avansurilor nejustificate și restituirea acestora la bugetul din care au fost acordate;

• organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului;

• nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziție publică, referitoare la cantitatea și calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate.

Bugetele unităților administrativ-teritoriale dețin 28,56% din totalul prejudiciilor estimate. Cele mai mari prejudicii au fost aduse, în principal, prin:

• stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică;

efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare;

• efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate;

• plăți peste normele, cotele sau baremele legale, precum și pentru lucrări neexecutate;

• angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale;

• cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat;

• efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită);

• păgubirea bugetului prin pierderile patrimoniale provenite din neurmărirea veniturilor în termenele legale de prescripție.

Bugetului de stat, care deține 14,20% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal, prin:

• angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor fără respectarea prevederilor legale;

• nerespectarea condițiilor legale de acordare a ajutorului social;

• angajarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor cu asistența socială;

• efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii.

O cauză majoră care favorizează producerea unora dintre aceste abateri o reprezintă exercitarea unei activități necorespunzătoare de către managementul entității, în sensul că nu au fost luate măsurile necesare pentru elaborarea, implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial”, se arată în raportul Curții de Conturi.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.