Centenarul morţii scriitorului francez Marcel Proust este marcat printr-o amplă expoziţie la Paris şi o abundenţă de cărţi care promovează atât imaginea sa de romancier cu fraze labirintice, cât şi personalitatea lui de monden din perioada La Belle Epoque din capitala Franţei, informează AFP.
Fanii celebrului scriitor francez vor putea să cumpere începând din 3 noiembrie o reeditare a corespondenţei sale, care, compusă în trecut din 21 de volume, numără în prezent doar cinci, lansate de editura Plon, potrivit Agerpres.
Neofiţii vor putea să pornească "în căutarea timpului pierdut" (titlul unui celebru roman proustian - n.r.) prin intermediul unei adaptări în bandă desenată, realizată de Stephane Heuet. Volumul de debut din acel ciclu, "Combray" (editura Delcourt), apare pe 19 octombrie într-o versiune "în întregime redesenată, recolorată, plus un glosar şi o prefaţă".
Marcel Proust, un scriitor care a marcat istoria literaturii franceze şi mondiale, a murit pe 18 noiembrie 1922 la vârsta de 51 de ani.
În cadrul expoziţiei intitulate "Marcel Proust, la fabrique de l'oeuvre", care va fi vernisată marţi, Biblioteca Naţională a Franţei (BNF) consacră, la Paris, o sală întreagă sfârşitului de viaţă, prematur, al unui om unanim apreciat de cei care l-au cunoscut.
Un desen de Paul Helleu şi o fotografie de Man Ray îl arată pe acest gigant al literaturii pe patul său de moarte. Până în ultimele lui zile, Marcel Proust, care nu mai voia să se îngrijească după o viaţă întreagă afectată de un astm tenace, s-a dedicat capodoperei sale. Stau mărturie ultimele lui texte, adunate lângă el, în penumbră.
"Pâine uscată"
Sarcina scrierii acestui roman de 3.000 de pagini a fost istovitoare. Însă ea a desăvârşit un scriitor care îşi căutase mult timp propriul stil, pendulând între jurnalism, eseu, un roman de debut abandonat şi texte autobiografice risipite: Proust inventa forme noi de exprimare şi era conştient de acest demers.
Vizitatorii nu trebuie să fie cunoscători fini ai operei proustiene pentru a aprecia acest parcurs. Concepută pentru a fi accesibilă, noua expoziţie poate fi şi o bună poartă de intrare în universul acestui roman legendar.
Cum s-a născut episodul madlenei, înmuiată într-o ceaşcă de ceai, care trezeşte amintiri?
"La început, era pâine uscată, în 1907, care a devenit pâine coaptă. Apoi un biscuit. În final, el s-a transformat în madlenă în 1909", a explicat unul dintre comisarii expoziţiei, Nathalie Mauriac-Dyer.
Satul Combray, situat iniţial în proximitatea oraşului Chartres, la sud-vest de Paris, s-a deplasat după Primul Război Mondial spre Reims şi Laon, la nord-est de capitala franceză, grav afectată de conflictul armat.
"Această carte circulară, în care naratorul devine eroul", potrivit unui alt comisar al expoziţiei, academicianul francez Antoine Compagnon, serveşte drept fir călăuzitor pentru vizitatori, de la prima frază scrisă în primul volum, "Du côté de chez Swann", şi până la ultima din cel de-al şaptelea volum, "Le Temps retrouvé".
Un alt expert recunoscut în opera proustiană, Thierry Laget, publică miercuri un volum de referinţă, "Proust et les arts", în care pot fi admirate imagini cu tablouri pe care muzeele Orsay şi Luvru le-au împrumutat Bibliotecii Naţionale a Franţei cu ocazia acestei expoziţii.
Marcel Proust a fost, de asemenea, unul dintre capetele de afiş ale noului sezon editorial de toamnă. Astfel, în Franţa au apărut recent eseurile "Le Train de Proust", de Bertrand Leclair, "Marcel Proust, l'adieu au monde juif", de Pierre Birnbaum, şi "Marcel Proust 'psychologue original' dans les dictionnaires", de Jean Pruvost, precum şi romanul "Clara lit Proust", de Stephane Carlier, în care o coafeză din Burgundia explorează un univers necunoscut.
Comentează