Piața europeană a gazelor se pregătește pentru o volatilitate suplimentară, pe măsură ce intră în sezonul crucial de reaprovizionare de vară, cu o aprovizionare globală mai restrânsă de gaz natural lichefiat de care este acum puternic dependentă, scrie Reuters.
Cererea de gaze din Europa a crescut semnificativ în această iarnă, comparativ cu ultimii doi ani, din cauza temperaturilor mai scăzute, a unei scăderi accentuate a producției de energie eoliană și a unei redresări a activității industriale.
Consumul din nord-vestul Europei, care include Germania, Franța, Țările de Jos și Belgia, a fost în medie de 7.059 gigawați oră pe zi între noiembrie 2024 și februarie 2025, cel mai mare pentru perioada din 2020-2021, potrivit datelor LSEG. Aceasta este, de asemenea, cu 11% peste aceeași perioadă din 2021-2022, când cererea s-a prăbușit pe măsură ce prețurile gazelor au crescut în perioada premergătoare invaziei Ucrainei de către Rusia.
Combinată cu încetarea importurilor prin ultimul mare gazoduct rusesc, redresarea cererii a dus la o reducere rapidă a stocurilor de gaze. Stocarea UE este de aproximativ 39% din capacitate, comparativ cu 63% la același punct anul trecut și 61,5% în 2023, după ierni relativ blânde.
Sfârșitul livrărilor de conducte rusești, care au reprezentat 40% din importurile europene de gaze până în 2022, lasă regiunea dependentă în mare măsură de importurile de GNL, în concurență directă cu alți importatori, în special în Asia.
O creștere constantă a prețului de referință al gazului TTF din Europa, până la un maxim de doi ani la 10 februarie, de la începutul anului, a depășit prețurile asiatice și a creat o oportunitate semnificativă de arbitraj, livrările de GNL în Europa și Marea Britanie atingând 9,4 milioane de tone metrice în februarie, cel mai mare nivel înregistrat vreodată pentru această lună, potrivit datelor companiei de analiză Kpler.
Cu toate acestea, prognozele pentru vremea mai caldă în Europa, cererea slabă din Asia și semnalele Comisiei Europene că ar putea slăbi reglementările rigide de stocare a gazelor au văzut că prețurile TTF au scăzut brusc.
Letargie de vară
Epuizarea rapidă a proviziilor din această iarnă ar trebui să rămână un motiv de îngrijorare, mai ales că orice modificare a cerinței ca comercianții de a umple depozitul la 90% din capacitate până în noiembrie este puțin probabilă în lunile următoare.
Presupunând că necesarul de reținere și nivelurile de stocare scad la un nivel scăzut de 35% din capacitate până la sfârșitul lunii martie, Europa ar avea nevoie de 55 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pentru a reaproviziona, conform calculelor Reuters, cu aproximativ 25 de miliarde de metri cubi mai mult decât anul trecut.
Acest lucru echivalează cu încă 250 de încărcături, sau aproximativ 20 de milioane de tone metrice, de GNL într-un moment în care oferta globală pare să se îngusteze.
Shell, în cea mai recentă prognoză pentru GNL publicată în februarie, a declarat că se așteaptă ca oferta să crească cu 17 milioane până la 26 milioane de tone în acest an, pe măsură ce noi proiecte vor fi lansate, mai ales în a doua jumătate a anului, în Statele Unite, Canada și în alte părți. Cu toate acestea, se așteaptă, de asemenea, ca cererea globală să crească într-un ritm similar.
Asta ar lăsa Europa într-o poziție precară. O intensificare a proiectelor mai lentă decât se aștepta, întreruperile neplanificate ale fabricilor sau cererea mai puternică de GNL din Asia ar înăspri piața și ar impune Europei să plătească mai mult pentru a asigura aprovizionarea.
Pe termen scurt, vremea mai caldă ar putea duce la o scădere continuă a prețurilor în următoarele săptămâni, orice eliminare sau scădere a cerințelor de depozitare extinzând presiunea în scădere.
Prețurile de piață pentru moment reflectă așteptările vremurilor dificile care urmează. Prețurile gazelor europene pentru lunile de vară s-au tranzacționat cu o majorare față de prețul iernii viitoare din noiembrie, oferind cumpărătorilor niciun stimulent să depoziteze gazul.
În cele din urmă, dependența Europei de importurile de GNL înseamnă că piața sa de gaz este acum mai vulnerabilă la capriciile pieței internaționale decât era în trecut, ceea ce înseamnă că o mai mare volatilitate a prețurilor ar putea fi noua normă
Comentează